Curs valutar
  • EUR
    20.1303
    -0.227%
  • USD
    18.0881
    -0.0835%
  • RUB
    0.2246
    -0.089%
  • RON
    3.7624
    -0.2552%
  • UAH
    0.3967
    -0.0252%

Toate știrile

29 octombrie 2026

Octombrie Roz. Echipa maib a alergat pentru promovarea prevenției cancerului mamar

29 Oct. 2021, 11:48
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
29 Oct. 2021, 11:48 // Economie //  Realitatea.md

Fundița roz prinsă la piept, energia pozitivă, zâmbetele largi și încălțămintea sportivă au fost accesoriile de nelipsit pentru comunitatea maib Activ la Superlativ, care a alergat pe traseele pitorești de la Orheiul Vechi, în contextul campaniei mondiale „Octombrie Roz” de conștientizare și prevenție a cancerului mamar.

Prin acest gest, membrii comunității au manifestat susținere și solidaritate față de femeile care luptă cu această maladie. Printre cei 30 de alergători maib a fost și Andrei Urzîca, Consilier relații clienți în cadrul Sucursalei Mihai Eminescu. Pentru el, cursele de alergare au devenit deja o obișnuință, însă a parcurs în premieră o distanță în susținerea unei cauze nobile.

„Motivația mea pentru a mă alătură cursei de 10 km a fost de a-mi demonstra că pot mai mult decât cei 5 km parcurși la Maratonul Chișinău și… am reușit. Energie și forță mi-au oferit colegii cu care am parcurs această distanță împreună, din pasiunea față de alergat și bucuria de a petrece timpul și în afara birourilor. Pentru mine este doar începutul unor astfel de alergări în susținerea unor cauze sociale, dar nu și ultima. Îi îndemn pe toți să creadă în forțele proprii: aleargă pentru că TU POȚI!”.

Cursa neobișnuită a fost parcursă și de Cristina Dolgaia, Specialist principal controlling. Pentru Cristina, participarea în cadrul evenimentelor sociale nu este o premieră. Un gest mărinimos de curaj și solidaritate l-a făcut și în 2017, atunci când a donat cosița pentru confecționarea perucilor destinate femeilor care trăiesc consecințele tratamentelor pentru cancerul mamar.

„M-am simțit minunat cu colegii, așa gen de evenimente consolidează extrem de mult echipa și îți provoacă un respect special față de angajator. Te face să te simți mândru că faci parte din cea mai mare și puternică echipa bancară din țară care, pe lângă profesionalismul incontestabil, dă dovadă de poziție civică, de o mărinimie deosebită și o arzătoare dorință de a face ca lumea să devină mai bună, în cazul dat prin a susține femeile care luptă sau au învins cancerul mamar. Nici de această dată maib nu a rămas indiferent. Mă bucur că valorile mele personale coincid cu cele ale băncii în care muncesc. Asta mă fidelizează și mai mult ca angajat”.

Luna octombrie este dedicată la nivel mondial conștientizării și prevenției cancerului la sân – cel mai răspândit tip de cancer în rândul femeilor. Totuși, această maladie a fost declarată curabilă (vindecabilă) de Organizația Mondială a Sănătății în condițiile vigilenței sporite din partea pacienților și angajaților medicali, accesului la serviciile de screening, diagnostic precoce și tratament.

În acest sens, în perioada octombrie – noiembrie, maib în parteneriat cu o clinică privată din capitală oferă angajaților băncii o consultație primară gratuită la medicul mamolog.

Luna privind conștientizarea cancerului mamar a fost declarată în 1985 de Societatea Americană a Cancerului, stabilită prin convenție internațională și susținută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Fii responsabil – ai grijă de sănătatea ta!

Despre maib

Prin politica sa de responsabilitate socială corporativă și comunitățile interne, maib investește în proiecte sociale şi în susţinerea cauzelor nobile. Comunitatea Activ la Superlativ, care recent a împlinit 2 ani de la fondare, promovează spiritul sportiv, modul activ de viață și contribuie la popularizarea sportului. Membrii Activi la Superlativ participă constant la competițiile organizate în cadrul proiectelor „Run Pink Moldova”, „700 de minuni”, „Run for Children”, „Foc la ghete pe biciclete” și altele. Suntem convinși că implicarea face diferența și împreună putem contribui la fortificarea unei societăți mai bune.

P.

Realitatea Live

29 Oct. 2026, 14:05
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
29 Oct. 2026, 14:05 // Economie //  Realitatea.md

Politica fiscală şi vamală pentru anul 2027, aflată pe rolul Parlamentului, readuce în prim-plan o întrebare fundamentală privind principiile formării preţurilor de piaţă şi conformitatea legislaţiei naţionale cu standardele Uniunii Europene. În centrul atenţiei se află formula fiscală aplicată industriei tutunului, mai exact – menţinerea şi înăsprirea aşa-numitului „coeficient al preţului de referinţă” (preţul minim la raft), care pentru anul 2027 este propus la nivelul de 1,57.

Teoria europeană versus practica moldovenească

Din punct de vedere juridic, utilizarea unui coeficient administrativ pentru a scumpi artificial produsele la raft contravine direct Directivei Europene 2011/64/UE. Articolul 15 al acestui document garantează un principiu sacru al economiei de piaţă europene: producătorii şi importatorii au dreptul exclusiv de a-şi stabili singuri preţurile de vânzare cu amănuntul.

Mai mult, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) este definitivă în acest sens. În cauzele istorice intentate de Comisia Europeană împotriva Franţei, Austriei şi Irlandei, instanţa de la Luxemburg a decis că fixarea administrativă de către stat a unor preţuri minime este ilegală. Motivul este simplu: un astfel de mecanism distruge concurenţa loială şi penalizează companiile eficiente, capabile să îşi optimizeze costurile de producţie.

În UE, protejarea intereselor fiscale ale statului şi a obiectivelor de sănătate publică se face exclusiv prin instrumentul accizei minime totale (o sumă monetară fixă, garantată bugetului). În schimb, în Republica Moldova, statul continuă să intervină direct în mecanismul comercial de formare a preţurilor la raft.

Anatomia distorsiunii: Calculul matematic pentru anul 2027

Pentru a înţelege cum funcţionează acest blocaj fiscal, trebuie să analizăm cifrele exacte stabilite pentru anul 2027. Conform proiectului, acciza minimă la ţigări va fi de 1.915 lei pentru 1.000 de bucăţi, ceea ce înseamnă o povară fiscală fixă de 38,30 lei pentru fiecare pachet.

Aplicând coeficientul de 1,57 propus de Ministerul Finanţelor, obţinem preţul minim obligatoriu la raft (preţul de referinţă):

38,30lei x 1,57=60,13 lei (rotunjit comercial la 61,00lei)

Analiza economică a acestei structuri scoate la iveală o discriminare profundă a producătorului autohton în beneficiul importatorilor:

Consecinţele economice ale paradoxului fiscal

  1. Anularea avantajelor legitime de cost ale producătorului local.
    Datorită absenţei logisticii transfrontaliere şi a optimizării costurilor interne, producătorul autohton ar putea vinde în anul 2027 un pachet de ţigări cu 52,00 lei. La acest nivel, el ar acoperi integral costurile, ar avea o rentabilitate stabilă şi – cel mai important – ar achita statului în totalitate acciza majorată de 38,30 lei şi TVA.
    Cu toate acestea, legea îl obligă să ridice preţul la 61,00 lei. Statul nu primeşte niciun ban în plus la acciză din această scumpire administrativă de 9 lei. Aceşti bani se transformă într-o „marjă moartă” impusă de sus, care anulează principalul avantaj concurențial al brandurilor locale.
  2. „Covorul roşu” pentru supra-profiturile din segmentul Premium.
    În timp ce baza pieţei este sugrumată artificial de pragul de 61 de lei, segmentul Premium din import (ţigările de 85 de lei şi mai scumpe) operează într-o siguranţă comercială deplină. Pentru importatori, bariera de 61 de lei este invizibilă economic. Drept urmare, după achitarea tuturor taxelor (inclusiv a componentei ad valorem de 11,05 lei), importatorul păstrează o marjă brută masivă de 31,23 lei pentru fiecare pachet – de aproape trei ori mai mare decât cea a fabricilor locale.
  3. Efectul de subvenţionare mascată şi riscurile pentru balanţa de plăţi.
    Ridicând artificial pragul minim al pieţei la 61 de lei, statul reduce drastic diferenţa de preţ dintre produsul local şi cel Premium de import. Consumatorul moldovean, pus în faţa unei scumpiri forţate a ţigărilor de tip economic, primeşte un stimul comercial fals: să mai adauge o diferenţă mică de bani pentru a trece la un brand internaţional de lux. Supra-venitul astfel extras de importatori (peste 31 de lei per pachet) nu este reinvestit în Republica Moldova, ci este externalizat legal din ţară.

Lecţiile uitate ale anului 2019 şi piaţa neagră

Acest experiment fiscal ridică semne mari de întrebare privind predictibilitatea legislativă. Merită amintit faptul că în anul 2019, Guvernul condus de Ion Chicu a eliminat integral mecanismul preţurilor minime. La acea vreme, Ministerul Finanţelor a argumentat oficial că preţurile minime distorsionează mediul concurenţial și reprezintă o ingerinţă nejustificată a statului în afaceri. De ce în 2027, declarând o integrare europeană accelerată, autorităţile revin la metode pe care tot ele le-au respins în cadrul armonizării cu directivele UE?

Cel mai mare risc al acestei politici se află la suprafaţă – extinderea accelerată a pieței ilegale. Scumpirea forţată la 61 de lei, complet ruptă de puterea reală de cumpărare a consumatorilor, nu va reduce fumatul. Ea va redirecţiona instantaneu consumatorii către piaţa neagră, unde produsele de tutun se vând fără taxe, fără timbre fiscale şi fără control de calitate. În consecinţă, reţelele legale vor pierde din vânzări, producţia locală se va contracta, iar bugetul va rata inclusiv încasările din TVA.

Concluzii

Pentru ca Politica Fiscală 2027 să fie cu adevărat aliniată vectorului european, Parlamentul şi comisia de profil trebuie să renunţe la barierele administrative artificiale. Trecerea la modelul european curat – protejarea bugetului exclusiv prin administrarea poverii fiscale minime totale (acciză + TVA) – va permite statului să încaseze garantat cei 48,47 lei din fiecare pachet, păstrând totodată echitate fiscală și mediul concurențial al industriei.

În același timp, estimările noastre indică faptul că, prin actuala formulă de calcul al accizelor, în special prin raportul disproporționat dintre componenta fixă și cea ad valorem, bugetul de stat ar putea rata încasări suplimentare de cel puțin 500 de milioane de lei anual. Acest aspect necesită însă o analiză economică aprofundată, pe care o vom aborda separat.

Analiza Bani.md