Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a deschis o misiune de observare pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie în Moldova, ca urmare a unei invitații din partea autorităților naționale, transmite IPN.

Misiunea este condusă de Urszula Gacek și este formată dintr-o echipă principală de 11 experți cu sediul în Chișinău. ODIHR a solicitat statelor participante la OSCE secondarea a 26 de observatori pe termen lung, care vor fi dislocați în echipe de câte doi în întreaga țară începând cu 20 septembrie. De asemenea, ODIHR intenționează să solicite 200 de observatori pe termen scurt care să sosească cu câteva zile înainte de ziua alegerilor.

Misiunea va evalua desfășurarea alegerilor și a referendumului în conformitate cu angajamentele OSCE și alte obligații și standarde internaționale, precum și cu legislația națională.

Observatorii vor monitoriza îndeaproape toate aspectele procesului electoral, precum desfășurarea campaniei, inclusiv pe rețelele sociale, activitatea administrației electorale la toate nivelurile, legislația legată de alegeri și implementarea acesteia, respectarea libertăților fundamentale, acoperirea mediatică și soluționarea disputelor electorale.

Din activitatea de observare fac parte și întâlnirile cu reprezentanții autorităților de stat, ai partidelor politice, ai societății civile, ai presei și ai comunității internaționale.

În ziua alegerilor, misiunea ODIHR va colabora cu delegațiile din partea Adunării Parlamentare a OSCE, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și Parlamentului European pentru a observa deschiderea secțiilor de votare, procesul de votare, numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor. În cazul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, calendarul misiunii poate fi prelungit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un raport intermediar va fi publicat cu aproximativ două săptămâni înainte de alegeri pentru a actualiza informațiile pentru public și mass-media. În ziua următoare alegerilor, concluziile și constatările preliminare ale misiunii vor fi prezentate într-o conferință de presă. Un raport final care va evalua întregul proces electoral și va conține recomandări va fi publicat la câteva luni după încheierea procesului electoral.

Misiunea de observare a alegerilor ODIHR și Misiunea OSCE în Moldova operează independent, sub mandate separate.

#Moldova #observatori #ODIHR #scrutine

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.