Procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) s-au autosesizat din oficiu în cazul deputatului PSRM, Vladimir Odnostalco, care în cadrul unei emisiunii a jurnalistului rus, Vladimir Soloviov, numit și „propagandistul Kremlinului” a făcut declarații care instigă la ură, ce cad sub incidența codului penal, scrie stopfals.md.

Potrivit sursei citate, declarațiile lui Odnostalco vor investiga din perspectiva acțiunilor intenționate îndreptate spre ațâțarea vrajbei, diferențierii sau dezbinării naționale etnice, rasiale sau religioase – ilegalități prevăzute la articolul 346 din Codul Penal.

Conform legii, acţiunile intenţionate, îndemnurile publice, inclusiv prin intermediul mass-media, scrise şi electronice, îndreptate spre ațâțarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării naţionale, etnice, rasiale sau religioase, spre înjosirea onoarei şi demnităţii naţionale, precum şi limitarea, directă sau indirectă, a drepturilor ori stabilirea de avantaje, directe sau indirecte, cetăţenilor în funcţie de apartenenţa lor naţională, etnică, rasială sau religioasă, se pedepsesc cu amendă în mărime de până la 600 unităţi convenţionale (30 000 de lei) sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

Amintim că, Deputatul PSRM, din cadrul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Vladimir Odnostalco, i s-a plâns propagandistului Kremlinului, jurnalistului, rus Vladimir Soloviov, despre faptul că guvernarea din Republica Moldova a interzis simbolurile care sunt utilizate de armata rusă în războiul din Ucraina.

VIDEO Socialistul Odnostalco i s-a plâns propagandistului Kremlinului Soloviov că PAS a interzis „Георгиевская лента”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deputat #PSRM #Vladimir Odnostalco #Vladimir Soloviov

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, creșterea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri și comercianți, întrucât costurile logistice au crescut și reduc marjele.

O vulnerabilitate este transportul feroviar. Exporturile de grâu pe calea ferată au scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, cu aproape 94%. Analiza leagă scăderea de blocajele pe direcția portului Reni și de riscurile militare din regiune.

În același timp, 73,8% din exporturile de grâu au fost realizate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești, ceea ce indică o dependență ridicată de un număr restrâns de rute logistice.

Pe segmentul făinii, situația este diferită. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone, cu circa 4% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Încasările au fost de 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august. În același timp, Moldova a importat 15.688 de tone de făină, în valoare de 120,7 milioane de lei. Astfel, exporturile au depășit importurile cantitativ cu 743 de tone, dar balanța valorică a rămas negativă, cu un deficit de 33,6 milioane de lei.

Potrivit analizei, diferența de preț este explicată și prin structura produselor: Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată industriei, în timp ce importă mai ales produse ambalate pentru comerțul cu amănuntul.

Analiza arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină. Autorul susține că dezvoltarea sectorului ar necesita un lanț mai bine conectat, de la producția de grâu și stocare până la procesare, transport și vânzare.