Instituția prezidențială anunță că astăzi, 26 septembrie 2023, a fost semnat decretul prezidențial de eliberare din funcția de procuror general a lui Alexandr Stoianoglo, în baza hotărârii CSP din 23 mai 2022.

„Având în vedere că pronunțarea unei decizii de către instanțele judecătorești pe constatarea legalității eliberării din funcție a lui Alexandr Stoianoglo de către CSP este tergiversată, semnarea decretului vine în contextul recomandărilor Uniunii Europene de a asigura suplinirea funcției de Procuror General și a obligațiilor Republicii Moldova de a îndeplini condiționalitățile din sistemul justiției”, se menționează într-un comunicat al Președinției.

Amintim că Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a fost suspendat din funcție, fiind acuzat de îmbogățire ilicită. În data de 5 octombrie 2021, Stoianoglo a fost reținut chiar la sediul Procuraturii Generale (PG). Tot atunci, în octombrie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) l-a desemnat pe procurorul anticorupţie, Victor Furtună, să investigheze acuzaţiile aduse de deputatul Lilian Carp la adresa lui Alexandr Stoianoglo.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Învinuirea se bazează pe un raport al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind veniturile declarate ale familiei Stoianoglo pentru perioada 2010-2022, întocmit la solicitarea Procuraturii Anticorupţie. Astfel, în perioada 25 februarie 2014 – 24 iunie 2014, Stoianoglo Alexandr, perioadă când exercita mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a deținut împreună cu soția, Curdova Țvetana, şi cele două fiice ale lor mijloace bănești în sumă de 340 000,00 lei, pe care aceste persoane nu aveau cum să le obțină legal, deoarece conform declarațiilor cu privire la venituri întocmite de Stoianoglo Alexandr, în toată perioada anului 2014, familia a avut venituri de 274 153, 00 lei MDL.

La 24 iunie 2014, Stoianoglo Alexandr a achiziționat și a deținut împreună cu soția un automobil marca Hyundai, model Tucson, pentru care a scos din buzunar 340.000 lei. În perioada februarie – decembrie 2014, Stoianoglo a deținut 824.515 lei, bani cu care a cumpărat un apartament cu suprafaţa de 134,9 metri pătraţi pe strada Florica Niță 7/1 din Chişinău, înregistrându-l pe numele fiicei mai mari, Cristina Stoianoglo. Imobilul se află sub sechestru, iar luna trecută, Judecătoria Chişinău a respins solicitarea Cristinei Stoanoglo de ridicare a sechestrului.

Anterior, Alexandr Stoianoglo a scris pe rețelele de socializare că a devenit procuror general în noiembrie 2019, iar apartamentul fiice sale, la care oamenii legii ar face trimitere, a fost procurat în anul 2015. În acea perioadă nu era nici deputat în Parlament, nici nu deținea o altă funcție publică. Din acest motiv, nu poate fi subiectul unei astfel de infracțiuni. Mai mult, din declarația sa de venit reiese că salariul din perioada sa de deputat (2009-2014) depășește cu mult valoarea apartamentului achiziționat.

Stoianoglo, pus sub acuzare într-un dosar penal în care era doar bănuit. Este legat de „banii familiei”. Detalii!

#Alexandr Stoianoglo #decret #Maia Sandu

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.