Sportivii moldoveni care revin cu medalii de la Jocurile Olimpice de la Paris vor primi o bursă lunară de până 70.000 de lei care va fi plătită timp de 3 ani și indexată anual, în funcție de salariul mediu pe economie, a declarat secretarul de stat de la Ministerul Educației, Sergiu Gurin, la emisiunea Realitatea te privește de la Rlive TV.

„De bursele care le oferă statul sportivii deja beneficiază. Din ianuarie 2023 a fost modificată hotărârea de Guvern unde bursele au fost majorate și racordate la salariul minim pe economie. Când vorbim de 70 de mii de lei pentru campionul olimpic noi vorbim de 5 salarii medie pe economie, care în acest an constituie 13 700. La anul salariul mediu pe economie se estimează că va crește. Medaliatul cu argint va lua patru salarii pe economie, medaliatul cu bronz trei salarii. Și sportivii care nu s-au clasat în primii zece ei oricum vor avea bursă. Medaliații vor avea această bursă pe parcursul de trei ani. În 2024 noi avem 33,3 milioane de lei fondul total pentru bursieri. Este în creștere față de anul trecut când a fost 26 de milioane. Și doi ani în urmă 18 milioane”, a precizat Gurin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adițional bursei, sportivii care aduc aurul Moldovei vor primi trei milioane de lei, cei care revin acasă cu argint – 2,6 milioane de lei, iar pentru medaliaților cu bronz li se vor acorda două milioane de lei.

#burse #medalii #Sergiu Gurin

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.