Reforma militară, securitatea cibernetică și dezinformarea au fost câteva subiecte ale discuției președintelui Parlamentului, Igor Grosu, cu locțiitorul Asistentului Secretarului General NATO pe afaceri politice și politică de securitate, Javier Colomina, întâlnire pe care a avut-o la Chișinău, astăzi, 30 septembrie.

„Despre evoluțiile de securitate din regiune și necesitatea de a spori reziliența Republicii Moldova la riscurile curente, am discutat astăzi cu Javier Colomina, locțiitorul Asistentului Secretarului General NATO pe afaceri politice și politică de securitate. Am subliniat importanța cooperării în cadrul programelor agreate în Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului Moldova – NATO, în mod special pe reforma militară, securitatea cibernetică și dezinformarea”, a anunțat Grosu.

Grosu a menționat că, Alianța Nord-Atlantică „este un partener de încredere a Republicii Moldova și de-a lungul anilor am realizat multe proiecte în beneficiul cetățenilor de rând”.

În cadrul discuțiilor, cei doi oficiali au mai vorbit despre statutul de neutralitate al Republicii Moldova în noul context internațional, dar și despre suveranitatea și integritatea teritorială a țării.

#Igor Grosu #Javier Colomina #NATO

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.