Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-a anunțat susținerea pentru Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din România. S-a întâmplat în cadrul unei conferințe de presă susținută de liderul PAS, Igor Grosu, și Crin Antonescu, candidatul alianței electorale „România înainte”, la alegerile din luna mai 2025.

„Alegerile prezidențiale din România sunt mai mult decât o simplă competiție electorală. Sunt despre direcția pe care va merge România, dar și despre vocea puternică pe care o va avea România în cadrul Uniunii Europene. Pentru a susține Republica Moldova, pe 4 mai e nevoie din nou de unitatea noastră frați basarabeni pentru a pune umărul la o Românie europeană, liberă și puternică. O Românie europeană demnă și puternică înseamnă și o Moldovă care merge ferm spre un viitor și rămâne liberă să-și aleagă drumul.

Partidul Național Liberal a fost cel mai activ susținător al nostru în capitalele europene. Este important pentru Republica Moldova ca acest lucru să continuă. Să avem un Președinte al României, în Președintele României, un avocat hotărât al intereselor țării noastre. Pe 4 mai, dragi basarabeni, să arătăm lumii întregi ce forță sunt cetățenii Republici Moldova, să nu permitem forțelor străine extremiste, care nu iubesc Republica Moldova, să abată România de pe drumul corect, de pe calea dezvoltării economice și menținerii păcii, unindu-ne forțele, românii de pe malul drept și românii de pe malul stâng al Prutului să ne apără în viitorul comun, în marea familie europeană. Succese, domnule Crin Antonescu, împreună înainte, România înainte”, a declarat Igor Grosu, liderul PAS.

În discursul său, Crin Antonescu a menționat că are nevoie de sprijinul cetățenilor români din Republica Moldova, pentru alegerile din luna mai.

„Noi încheiem, sper, în 3 săptămâni, un an electoral care a început prin martie 2024, niște alegeri prezidențiale care nu s-au încheiat, cu turbulențe, cu probleme care costă România, prin amânare. Dar bine, îl încheiem și sunt convins că-l vom încheia cu bine, că îl vom încheia cu un președinte care, împreună cu o majoritate parlamentară și cu un Guvern, vor consolida, vor consfinți definitiv calitatea României de țară occidentală, aparținând Uniunii Europene, aparținând sistemului de securitate, NATO. Noi avem același drum, de aceea suntem aici împreună și cum domnul președinte spunea, dincolo de faptul că un număr de cetățeni ai Republicii Moldova au calitatea și de cetățeni români și deci dreptul/șansa de a exprima un vot pentru destinul României, rezultatul alegerilor de la București, nu este indiferent pentru dumneavoastră, la Chișinău.

Un președinte pro-occidental ferm, cu bază, cu stabilitate, cu o majoritate în spate, este o garanție că relația dintre Chișinău și București va continua și ea este o relație de între-ajutorare. E o relație care a adus progrese spectaculoase în ultimii ani pentru Republica Moldova, pe calea integrării europene”, a adăugat Crin Antonescu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 9 martie curent, Crin Antonescu și-a depus dosarul de candidatură la Președinția României, din partea alianței electorale „România înainte”. A mers duminică la BEC însoțit de liderii celor trei partide care constituie alianța – președintele PSD, Marcel Ciolacu, președintele PNL, Cătălin Predoiu, președintele UDMR, Kelemen Hunor, precum și de alți membrii ai celor trei partide. Mai devreme, Crin Antonescu și-a anunțat demisia din PNL.

#Alegeri prezidentiale #Crin Antonescu #PAS #Romania #sustinere

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.