Oficialii din Kiev s-au angajat într-un efort de a redenumi 95 de străzi şi pieţe care aveau nume ruseşti sau sovietice, potrivit primarului capitalei ucrainene Vitali Kliciko, scrie Agerpres. Străzilor din capitala Ucrainei ce purtau numele unor scriitori ruşi din secolul al XIX-lea precum Aleksandr Puşkin, Lev Tolstoi, Anton Cehov, Ivan Turgheniev şi Mihail Lermontov li s-a schimbat numele. Aceeași soartă tristă au suferit-o şi filosofii comunişti de origine germană Karl Marx şi Friedrich Engels, al căror nume a fost dat multor străzi din întreaga Uniune Sovietică.

Printre alte nume pe care străzile capitalei Ucrainei nu le vor mai purta se numără cele ale liderilor militari sovietici din Al Doilea Război Mondial, precum şi cele referitoare la oraşe ruseşti ca Moscova, Rostov pe Don şi Magnitogorsk. În ciuda faptului că s-a născut la Kiev, numele scriitorului rus Mihail Bulgakov, unul dintre cei mai mari scriitori ai Uniunii Sovietice, a fost de asemenea înlăturat.

Toate străzile în cauză vor primi acum nume ucrainene, urmând să existe chiar o stradă a Eroilor Regimentului Azov, aluzie la grupul de militari ucraineni care au rezistat împotriva forţelor ruse timp de mai multe săptămâni în oraşul Mariupol la începutul acestui an, notează DPA. Kliciko a spus că nu toate noile denumiri au fost stabilite.

„Acesta este un pas important pentru a reduce manipularea mincinoasă şi influenţa agresorilor ruşi şi interpretarea istoriei noastre”, a declarat el.

Unele dintre noile nume vor fi alese de publicul ucrainean. Oricine în Ucraina poate participa şi peste 6,5 milioane de persoane au acces la o aplicaţie guvernamentală pentru smartphone în acest scop. Schimbările au fost dezvăluite pentru a coincide cu marcarea joi a şase luni de invazie rusă a Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Kiev #războiul din Ucraina #strazi #Vitali Kliciko

Deputata Olga Ursu, membră a partidului Mișcarea Alternativa Națională, a mers marți în mai multe localități din nordul țării pentru a vedea situația de pe râul Nistru. Parlamentara a atras atenția asupra nivelului scăzut al apei și a cerut implicarea urgentă a autorităților responsabile de gestionarea crizei.

„Comisia parlamentară pentru mediu trebuie să fie urgent aici, la fața locului. Centrul Național de Management al Crizelor și Consiliul Național de Securitate trebuie să se implice. Este vorba despre securitatea întregii țări și nu depinde de Chișinău, așa cum vor unii să invoce, dar de securitatea statului la cel mai înalt nivel”, a declarat Olga Ursu marți, 29 septembrie.

Deputata a calificat situația observată în mai multe zone ale Nistrului drept „catastrofală”.

Amintim că Republica Moldova se confruntă în această perioadă cu o criză hidrologică fără precedent. În acest context, autoritățile au instituit, începând cu 26 septembrie, stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile.

Pe Nistru, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis Cod Roșu pentru sectorul Naslavcea-Camenca. În unele zone, debitul râului a scăzut la doar 10-15% din valorile normale, iar stația de captare din Chișinău este considerată de Ministerul Mediului unul dintre cele mai vulnerabile puncte în actuala situație.

O problemă majoră o reprezintă și nivelul critic al lacului de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina, unde volumul de apă a scăzut cu peste 10 metri.

Situația este dificilă și pe râul Prut, unde nivelul lacului de acumulare Costești-Stânca a scăzut cu 1,28 metri într-o singură lună, iar debitul evacuat a fost redus la 14 metri cubi pe secundă. Potrivit autorităților, dacă nivelul apei va mai scădea cu 72 de centimetri, există riscul ca evacuarea acesteia să nu mai fie posibilă din punct de vedere tehnic. În acest caz, ar putea fi afectată aprovizionarea cu apă a mai multor raioane dependente de această sursă, printre care Ungheni, Cahul, Cantemir, Glodeni, Fălești și Leova.