Germania ar putea renunța la importurile de petrol rusesc în acest an, a declarat vineri cancelarul Olaf Scholz, semnalând urgența cu care cea mai mare economie a Europei încearcă să renunțe la importurile de energie din Rusia după invazia acesteia în Ucraina, relatează The Guardian.

Pe parcursul unei conferințe de presă comune cu premierul britanic Boris Johnson, la Londra, Scholz a fost provocat să explice de ce Germania nu este dispusă să se grăbească cu reducerea amplorii importurilor de energie rusească, având în vedere veniturile de 35 de miliarde de euro (29 de miliarde de lire sterline) pe care UE le-a generat pentru Rusia de la începutul războiului.

„Lucrăm în mod activ pentru a deveni independenți de importul de petrol (rusesc) și credem că vom reuși să facem acest lucru în cursul acestui an. Și lucrăm în mod activ pentru a deveni independenți de necesitatea de a importa gaze din Rusia. După cum vă puteți imagina, acest lucru nu este atât de ușor, deoarece este nevoie de construirea unei infrastructuri.”, a declarat Scholz, potrivit Agerpres.

El a insistat că va fi nevoie de timp pentru a elimina obstacolul juridic pentru a construi terminalele de gaz natural lichefiat (GNL) necesare pe coasta de nord a Germaniei, care ar putea stoca GNL importat din țări precum Qatar și SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cei doi lideri au făcut declarații la o conferință de presă în Downing Street după primele discuții bilaterale extinse de când Scholz a fost ales în fruntea guvernului de coaliție german. Potrivit guvernului britanic, discuțiile s-au axat pe modul în care Germania și Regatul Unit pot accelera sprijinul pentru Ucraina, înăspri sancțiunile și ajuta țările europene să elimine dependența de energia rusească, în contextul în care ambele state sunt unite „în oroarea noastră față de atacul Rusiei asupra Ucrainei”.

Petrolul rusesc reprezintă acum 25% din importurile germane, față de 35% înainte de invazie, iar importurile de gaze au fost reduse la 40% de la 55%. Importurile de cărbune rusesc au scăzut de la 50% înainte de invazie la 25%, informează Reuters.

#Boris Johnson #gaz #Gemania #Olaf Sholz #petrol

Deficitul hidrologic afectează și rezervele de apă ale lacului de acumulare Stânca-Costești, iar Republica Moldova și România au ajustat debitul deversat pe râul Prut și modul de operare a instalațiilor de producere a energiei electrice. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că prioritatea este asigurarea apei potabile pentru populație și menținerea debitului minim ecologic.

Ministrul a făcut declarația după ce a vizitat Nodul Hidrotehnic Stânca-Costești, unde a evaluat situația resurselor de apă și stadiul lucrărilor de reabilitare a barajului.

„Deficitul hidrologic afectează întreaga țară, inclusiv rezervele de apă a lacului de acumulare Stânca-Costești. Din acest motiv, împreună cu partea română, am ajustat debitul deversat pe Prut și operarea instalațiilor de producere a energiei electrice”, a spus Gheorghe Hajder joi, 13 august.

În paralel, lucrările de reabilitare a barajului, în valoare de 32 de milioane de lei, au fost realizate în proporție de 80%. Proiectul este implementat de Apele Moldovei. Acestea includ modernizarea sistemului de monitorizare a infiltrațiilor de apă în baraj, intervenții la golurile de fund și fortificarea structurii de beton.

Amintim că, autoritățile au instituit, începând cu 28 iulie, stare de alertă hidrologică pentru o perioadă de 30 de zile și monitorizează în permanență debitul Nistrului, în colaborare cu Ucraina.

Pentru a păstra cât mai multă apă în rezervoare, Chișinăul și Kievul au convenit să reducă temporar cantitatea de apă eliberată din lacul de acumulare Novodnestrovsk. Până la sfârșitul lunii august, debitul va fi menținut la 75 de metri cubi pe secundă.