Germania ar putea renunța la importurile de petrol rusesc în acest an, a declarat vineri cancelarul Olaf Scholz, semnalând urgența cu care cea mai mare economie a Europei încearcă să renunțe la importurile de energie din Rusia după invazia acesteia în Ucraina, relatează The Guardian.

Pe parcursul unei conferințe de presă comune cu premierul britanic Boris Johnson, la Londra, Scholz a fost provocat să explice de ce Germania nu este dispusă să se grăbească cu reducerea amplorii importurilor de energie rusească, având în vedere veniturile de 35 de miliarde de euro (29 de miliarde de lire sterline) pe care UE le-a generat pentru Rusia de la începutul războiului.

„Lucrăm în mod activ pentru a deveni independenți de importul de petrol (rusesc) și credem că vom reuși să facem acest lucru în cursul acestui an. Și lucrăm în mod activ pentru a deveni independenți de necesitatea de a importa gaze din Rusia. După cum vă puteți imagina, acest lucru nu este atât de ușor, deoarece este nevoie de construirea unei infrastructuri.”, a declarat Scholz, potrivit Agerpres.

El a insistat că va fi nevoie de timp pentru a elimina obstacolul juridic pentru a construi terminalele de gaz natural lichefiat (GNL) necesare pe coasta de nord a Germaniei, care ar putea stoca GNL importat din țări precum Qatar și SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cei doi lideri au făcut declarații la o conferință de presă în Downing Street după primele discuții bilaterale extinse de când Scholz a fost ales în fruntea guvernului de coaliție german. Potrivit guvernului britanic, discuțiile s-au axat pe modul în care Germania și Regatul Unit pot accelera sprijinul pentru Ucraina, înăspri sancțiunile și ajuta țările europene să elimine dependența de energia rusească, în contextul în care ambele state sunt unite „în oroarea noastră față de atacul Rusiei asupra Ucrainei”.

Petrolul rusesc reprezintă acum 25% din importurile germane, față de 35% înainte de invazie, iar importurile de gaze au fost reduse la 40% de la 55%. Importurile de cărbune rusesc au scăzut de la 50% înainte de invazie la 25%, informează Reuters.

#Boris Johnson #gaz #Gemania #Olaf Sholz #petrol

Republica Moldova instalează cel de-al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Declarația a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, deputatul PAS, Lilian Carp, la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit deputatului, sistemele de monitorizare existente nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar ar urma să îmbunătățească supravegherea la altitudini mici și medii, unde dronele pot fi mai dificil de detectat.

„Al doilea radar urmează a fi instalat, el este în proces de instalare, el monitorizează la înălțimii mici și medii, asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar. Bun, acum în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările Baltice au survolările neautorizat și nu întotdeauna, chiar cu radare super performante, nu întotdeauna monitorizează sau detectează aceste drone, pentru că acele radare care sunt, sau și primele care sunt pentru înălțimii mari și pentru aparate de zbor mai mari, și necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian cu radare mai mici, amplasate pe suprafață sau pe distanță de hotare mai mică”, spune Carp.

Lilian Carp susține că pentru combaterea dronelor este nevoie nu doar de radare, ci și de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este identificată o țintă.

Republica Moldova dispune deja de capacități limitate pentru neutralizarea unor drone, însă acestea nu au fost folosite până acum. Lilian Carp spune că au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională și ar fi existat posibilitatea intervenției, însă decizia de a le doborî nu a fost luată din cauza riscului ca aparatele să cadă în zone populate și să provoace victime sau pagube. Potrivit lui, în următorii doi-trei ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista.

Potrivit Ministerului Apărării, în perioada 2022–2026 au fost documentate, în total, 81 de încălcări ale spațiului aerian, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.