Ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, va fi convocat mâine, 20 noiembrie, la Ministerul Afacerilor Externe pentru a i se transmite protestul ferm al părții moldovenești, după ce spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal de o dronă.

„Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate incidentul din noaptea de 19 noiembrie, când spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal de o dronă, din direcția localității Lesnaia (Ucraina) spre localitatea Săiți, raionul Ștefan Vodă.

Astfel de acțiuni reprezintă o încălcare gravă a suveranității naționale și creează riscuri majore pentru securitatea cetățenilor și stabilitatea regională”, transmite MAE.

De asemenea, ministerul reiterează apelul către Rusia de a evita orice acțiuni care pun în pericol securitatea Republicii Moldova și de a respecta strict suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Poliția de Frontieră a anunțat că spațiul aerian al Moldovei a fost survolat de drone. În noaptea de 19 noiembrie 2025, o patrulă mobilă a raportat detectarea sunetului unui aparat de zbor neidentificat, asemănător unei drone, la aproximativ 2.000 de metri de linia frontierei de stat, pe direcția Săiți (RM) – Lesnoe (UA).

Ulterior, informația a fost confirmată și de Ministerul Apărării, dar a precizat că drona nu a fost detectată de sistemele de monitorizare a spațiului aerian din cauza altitudinii mici de zbor.

Ucraina și România: Drone militare au intrat noaptea în spațiul aerian al Republicii Moldova

#convocare #MAE #Moldova #Oleg Ozerov #survolare drona

Actuala preşedintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie preşedinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creştin-Democrate (CDU), relatează AFP, preluată de Agerpres.

Nominalizarea ei este aşteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz.

Confirmarea ar face ca alegerea ei, pe 30 ianuarie, să fie practic sigură de către aproximativ 1.260 de alegători, în principal membri ai parlamentului din ambele camere (Bundestag şi Bundesrat), împreună cu câţiva reprezentanţi ai societăţii civile.

Ea i-ar succeda apoi lui Frank-Walter Steinmeier (SPD), care este preşedinte al Republicii Federale din 2017.

Tradiţia politică din Germania dictează ca partidele de coaliţie să caute să convină asupra unei figuri comune pentru acest rol în mare parte ceremonial, menit să depăşească diviziunile partizane şi să reprezinte conştiinţa morală a naţiunii.

Actuala coaliţie de guvernare este formată din Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), formată din CDU-ul cancelarului Friedrich Merz şi aliatul său bavarez, CSU, precum şi din social-democraţi (SPD).

Luni, cancelarul şi-a exprimat dorinţa de a alege o femeie ca şef al statului, declarând că va propune un candidat „de centru”, fără a da nume.

Prin urmare, ar putea fi aleasă această politiciană a CSU, ale cărei apariţii într-un costum tradiţional (dirndl) la Oktoberfest au transformat-o într-o figură familiară în tot landul.

De asemenea, ea se bucură de un nivel de respect şi de recunoaştere care se extinde mult dincolo de rândurile CSU. De săptămâni întregi, partenerul de coaliţie SPD a emis numeroase declaraţii de susţinere pentru această fostă ministră a Agriculturii sub Angela Merkel.

Unul dintre liderii regionali ai SPD, Dietmar Woidke (Brandenburg), şi-a exprimat în mod clar sprijinul faţă de ea, descriind-o pentru Politico drept „candidata perfectă”. „Cunoaşte politica germană pe de rost. Este abordabilă. Îi plac oamenii, ştie să asculte şi să se facă ascultată”, a spus el.

Modul în care a gestionat relaţia cu grupul parlamentar al AfD din parlamentul landului Bavaria este considerat atât ferm, cât şi politicos.

Într-o perioadă de intensă polarizare politică şi în contextul în care partidul anti-imigraţie şi pro-rus AfD a atins o popularitate record în ţară, cu aproximativ 28% din intenţiile de vot, ea ar putea deveni o forţă pentru calmarea tensiunilor.

Ilse Aigner s-a născut în Bavaria, din părinţi care conduceau o companie de electricitate. Tinereţea i-a fost marcată de un cancer: o tumoare de pe spate a trebuit să fie extirpată.

După studii tehnice, a lucrat ca tehnician electrician pentru un producător de elicoptere, înainte de a ocupa numeroase funcţii parlamentare şi ministeriale, atât la nivel local, cât şi federal.