Autoritățile Republicii Moldova vor lua în considerare avizul Comisiei de la Veneția, iar unele recomandări vor fi transformate în proiecte de modificare a Legii Procuraturii. Președintele Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, spune că recomandările experților europeni sunt binevenite și vor contribui la perfecționarea legislației, mai ales pe aspectele ce vizează evaluarea performanțelor Procurorului General. Stamate spune că toate criteriile de evaluare se vor regăsi în textul legii, și nu vor mai fi lăsate la discreția Consiliului Superior al Procurorilor, notează IPN.

Olesea Stamate spune că unele recomandări ale Comisiei de la Veneția se vor regăsi în scurt timp în textul legii, altele, cum ar fi modificarea componenței CSP, vor fi puse în aplicare mai târziu, când va exista o adevărată independență a justiției.

„Unele recomandări, neapărat, se vor transforma în proiecte de amendare a legii. Despre altele trebuie încă să discutăm cu Ministrul Justiției. În condițiile în care există o verticală a puterii în Procuratură, participarea procurorului general la ședințele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) nu face decât să exercite o influență, presiune, asupra membrilor CSP. S-a discutat mult și despre excluderea procurorului Găgăuziei din componența CSP, dar să-mi spuneți de câte ori l-ați văzut în ultimii ani la ședințele CSP? De ce să ținem o persoană acolo doar pentru bifă și care poate fi folosită ca un instrument de vot doar atunci când trebuie? Este vorba despre echilibrarea componenței acestui Consiliu, astfel încât el să fie cât mai reprezentativ și cât mai eficient”, a spus Olesea Stamate în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8.

Olesea Stamate spune că partea bună a avizului Comisiei de la Veneția este faptul că experții europeni agreează inițiativa de evaluare a performanțelor Procurorului General. Potrivit ei, acum se impune amendarea legii, astfel încât criteriile de evaluare să ofere cât mai multă claritate, pentru a exclude potențiale abuzuri.

„Experții Comisiei se referă la criteriile de evaluare. Un aspect bun al avizului Comisiei de la Veneția este faptul că ei au acceptat evaluarea performanțelor procurorului general. Se cere ca toate criteriile de evaluare a performanțelor să fie introduse în lege, astfel încât ele să fie și suficient de generale ca să permită CSP-ului să le detalieze atunci când aprobă regulamentul de evaluare, dar, totodată, să ofere un cadru regulator care nu va permite devieri. Noi când am aprobat proiectul, am considerat că CSP-ul trebuie să fie cel care decide criteriile de evaluare, reieșind din prevederile deja existente cu privire la atribuțiile procurorului general” a mai spus Olesea Stamate.

În avizul Comisiei de la Veneția, experții europeni recomandă ca în Legea Procuraturii să fie incluse criteriile după care poate fi evaluată activitatea procurorului general, iar activitatea CSP-ului să fie reglementată în Constituție, pentru a evita eventuale modificări arbitrare ale legii. De asemenea, experții Comisiei de la Veneția au criticat graba cu care au fost operate modificările la Legea Procuraturii, în lipsa discuțiilor largi cu participarea reprezentanților societății civile.

#comisia de la veneția #Olesea Stamate

Conturile false reprezintă aproximativ 20% din totalul conturilor de pe rețelele sociale, iar amploarea rețelelor care le folosesc pentru a răspândi mesaje de propagandă și dezinformare este una dintre principalele probleme ale fenomenului. Declarația aparține jurnalistului Mihai Avasiloaie, redactor-șef al platformei Stopfals.md, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Conturi false, boți și alți vectori de transmitere a informațiilor false și a manipulării”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Potrivit jurnalistului, propaganda rusă se bazează pe rețele extinse de conturi false, care pot număra zeci sau chiar sute de mii de profiluri. „Rețeaua de propagandă rusă este o rețea imensă. Nu este o problemă că aceste conturi false răspândesc informații neadevărate, ci este gravă magnitudinea la care o fac. Adică e vorba de rețele de zeci și sute de mii de conturi. Anual, compania META, deținătoarea Instagram și Facebook, șterge sute de milioane de conturi false și totuși nu se apropie de eradicarea acestui fenomen”, a declarat Mihai Avasiloaie.

Jurnalistul a atras atenția și asupra ponderii pe care o au conturile false în mediul online. Spre deosebire de utilizatorii autentici, care nu participă constant la discuții pe toate subiectele, conturile false sunt create pentru a publica și distribui în mod repetat anumite mesaje.

„Studiile internaționale arată că numărul conturilor false reprezintă a cincea parte din numărul total de conturi de pe rețele. Aceste conturi sunt create cu un singur scop: de a comenta și de a transmite mesaje. Ele nu pot fi comparate cu conturile autentice pentru că, în general, conturile autentice nu comentează mereu și peste tot”, a explicat redactorul-șef al Stopfals.md.

Potrivit lui, în Republica Moldova, activitatea boților poate fi observată inclusiv în secțiunile de comentarii ale paginilor companiilor, redacțiilor și persoanelor publice.

„Și pagina stopfals este mereu vizitată de boți. Noi ștergem în fiecare zi comentarii. Inițial, comentariile erau trase la indigo. Erau zece comentarii la fel, copy-paste. Acum lucrurile s-au mai schimbat. Comentariile au devenit mai apropiate de cele reale. În comentarii se încearcă deturnarea subiectului postării pentru a se crea falsa impresie că toată lumea gândește la fel”, a spus Mihai Avasiloaie.