Ministerul american al Justiţiei a ordonat luni confiscarea a două avioane aparţinând oligarhului rus Roman Abramovici, pe motiv că respectivele aeronave au fost utilizate încălcând sancţiunile adoptate împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei, informează AFP.

Ministerul a explicat în documente juridice că cele două aparate, un Boeing 787-8 Dreamliner şi un Gulfstream G650ER, zburaseră în teritoriul rusesc după instituirea în 2 martie a reglementărilor americane asupra exporturilor.

Cele două avioane, în valoare de peste 400 milioane de dolari, sunt de origine americană, iar proprietarul lor, miliardarul Roman Abramovici, a dispus ca acestea să zboare în martie până în Rusia fără să fi cerut licenţă specială de reexport, potrivit ministerului.

„Controalele Ministerului Comerţului asupra exporturilor şi reexporturilor sunt solide şi trebuie să fie respectate. Aceasta este o componentă importantă a strategiei americane pentru a priva Rusia de mijloace de alimentare a războiului său ilegal”, a explicat Andrew Adams, directorul echipei denumite KleptoCaptură.

Această echipă, din care fac parte zece procurori şi anchetatori din mai multe servicii americane, are misiunea de a ancheta încălcarea sancţiunilor adoptate împotriva Moscovei după invazia în Ucraina şi să organizeze confiscarea bunurilor oligarhilor.

„Pe termen scurt, obiectivul acestei echipe este de a demonstra aplicarea strictă a regimului de sancţiuni şi de a încuraja oamenii apropiaţi Kremlinului să se distanţeze de statul rus, care continuă să accelereze războiul”, a adăugat Andrew Adams.

Ministerul Justiţiei american nu a indicat unde se află în prezent cele două avioane. În acelaşi timp, Roman Abramovici, fostul proprietar al clubului de fotbal Chelsea, nu a fost plasat pe lista personalităţilor sancţionate de SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avioane #confiscat #oligarh rus #Roman Abramovici

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.