Oligarhul Vladimir Plahotniuc, care la sfârșitul lunii mai a fost sancționat de UE pentru tentative de destabilizare a R. Moldova, a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene. Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) cere anularea deciziei prin care i-au fost impuse restricții, dar și recuperarea cheltuielilor de judecată, scrie ZdG.

Mai exact, potrivit sursei citate, Vladimir Plahotniuc solicită Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) anularea deciziei Consiliului UE din 30 mai privind măsuri restrictive în vederea acțiunilor de destabilizare a R. Moldova și Regulamentul de punere în aplicare a hotărârii. Avocatul care îi reprezintă interesele lui Plahotniuc în această cauză este Jason Pobjoy, care are o „expertiză deosebită în dreptul UE și al concurenței, dreptul public și drepturile omului, dreptul comercial și dreptul internațional public”.

„În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive:

Primul motiv – erori vădite de apreciere atunci când a considerat că exista o bază factuală suficient de solidă pentru a constata îndeplinirea criteriilor de înscriere a reclamantului pe lista vizată de articolul 1 din decizia atacată și de articolul 2 din regulamentul atacat.

Al doilea motiv – încălcarea drepturilor recunoscute reclamantului în temeiul articolului 6 coroborat cu articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și al articolelor 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, menționează sursa citată.

Pe 30 mai 2023, miniștrii de externe ai UE au adoptat o hotărâre prin care Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc și Igor Chaika au fost sancționați pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a R. Moldova, în baza noului regim de sancțiuni al UE, creat la propunerea ministrului român de externe.

Deciziile privind măsurile restrictive includ interdicția de călătorie, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența R. Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliul UE #judecată #plangere #Vladimir Plahotniuc

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.