Ombudsmanul intervine cu solicitări către Grosu. Îi cere să revadă un proiect ce poate prejudicia dreptul la viață

Avocatul poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, care îndeplinește și atribuțiile avocatului poporului, cere președintele Parlamentului, Igor Grosu, să stopeze adoptarea proiectului de lege care permite incinerarea anvelopelor uzate.

Ombudsmanul solicită inițierea unor consultări publice la care să participe reprezentanți ai societății civile, ai comunităților din apropierea centrelor de ardere și altor factori interesați, pentru a estima impactul incinerării anvelopelor uzate asupra sănătății oamenilor.

În cadrul unei ședințe cu reprezentanți ai asociațiilor obștești de mediu, Maia Bănărescu a menționat că nota informativă anexată la proiectul de lege nu conține rezultatele unei expertize ecologice sau a unor consultări publice pe marginea acestui subiect, astfel că nu s-a respectat procedura legală de elaborare a unui act normativ.

Maia Bănărescu a precizat că „proiectul de lege poate prejudicia dreptul omului de a trăi într-un mediu sănătos, dreptul la viață, la existență, la sănătate și la demnitate, drepturi inalienabile, garantate de Constituția Republicii Moldova și de actele internaționale ratificate de țară”.

Amintim că, amendamentul la Legea privind deșeurile, care ridică interdicția de incinerare a anvelopelor uzate, a fost votat în primă lectură în luna decembrie 2021. Autoarea amendamentului, deputata PAS, Ina Coșeru, a invocat practica altor țări, care aplică elementele economiei circulare și implementează soluții care le permit să nu mai depoziteze la groapa de gunoi deșeurile generate. Deputata spune că depozitarea anvelopelor la sol este mai periculoasă decât arderea lor în condiții controlate.

#anvelope #nimicire prin ardere #Maia Banarescu #Igor Grosu

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.