Henry Kissinger a descris inteligența artificială ca fiind „cea mai mare provocare a vremurilor noastre” și a prezis că omenirea ar putea fi înlocuită de roboți în următorii 5 ani, scrie Insider.

Fostul șef al diplomației americane a făcut comentariile într-o conversație cu Mathias Döpfner, director general al Axel Springer. Un videoclip cu interviul a fost publicat de Welt TV. De când a apărut ChatGPT al companiei OpenAI, în noiembrie 2022, inteligența artificială pare mai aproape ca niciodată să înlocuiască multe dintre joburile care până acum erau îndeplinite de oameni, precum cele din domeniul tehnologiei, media, justiție, cercetare de piață, educație, comerț, design grafic, contabilitate și servicii cu clienții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kissinger, care a împlinit anul acesta 100 de ani, a spus că este îngrijorat că AI-ul ar putea deveni atât de puternic pe termen lung încât vom trăi scenariul, până acum de domeniul științifico-fantasticului, în care oamenii sunt subordonați roboților și nu invers.

„Cred că [situația] poate fi evitată, dar numai prin înțelegerea esenței acestei inteligențe, care va fi capabilă să genereze propriul său punct de vedere”, a spus Kissinger.

Kissinger a scris o carte despre inteligența artificială – „The Age of AI and Our Human Future” – împreună cu fostul director general al Google, Eric Schmitt, și informaticianul Daniel Huttenlocher, în care au explorat felul în care AI-ul ar putea schimba relația noastră cu cunoașterea, politica și societatea.

Kissinger: Mașinăriile cu inteligență artificială vor ajunge să comunice între ele

Dacă inteligența artificială va înlocui sau nu oamenii este „o problemă a vremurilor noastre”, a spus Kissinger.

„Este marea provocare a viitorului nostru, iar la acel nivel, este în interesul Chinei și al altor țări avansate și, în cele din urmă, al tuturor țărilor să i se alăture, pentru că altfel sunt la mâna unor mașinării pe care nu le înțeleg.”

Principala temere a lui Kissinger este inteligența artificială generativă – algoritmi precum ChatGPT, care creează conținut pornind de la comenzi și contexte simple – și procesul prin care dobândește și generează cunoștințe.

„Odată ce aceste mașinării pot comunica unele cu celelalte, ceea ce se va întâmpla cu siguranță în următorii 5 ani, atunci aproape că devine o problemă la nivel de specie dacă specia umană poată să își păstreze individualitatea în fața acestei competiții”, a spus fostul Secretar de Stat.

Kissinger a mai spus că a început să încerce să adune laolaltă oameni de știință bine intenționați pentru a promova cauzele libertății și conviețuirii în lume.

„Trebuie făcut. Nu a fost realizat pentru că inteligența artificială nu este încă înțeleasă”, a spus Kissinger.

#Chat GTP #roboti

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.