Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Omorul de la Rîșcani: Amantul femeii condamnate anterior riscă detenție pe viață

21 Mart. 2024, 10:19
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
21 Mart. 2024, 10:19 // Societate //  Realitatea.md

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), oficiul „Nord,” anunță trimiterea în judecată a amantului femeii, cu care aceasta și-a omorât soțul, în 2008, într-un sat din Rîșcani. El riscă detenție pe viață.

Anterior, procurorii PCCOCS anunțaseră în august 2022 despre condamnarea femeii la 10 ani închisoare, la câteva luni după primirea în gestiune a dosarului de către procurorii specializați.

„Amantul acesteia însă a dat bir cu fugiții în Rusia, după care a fost anunțat în căutare, iar recent a fost reținut în Moscova unde avea o relație de concubinaj, după care a fost extrădat Chișinăului. Deși acesta-i pasează răspunderea fostei amante condamnate, procurorii PCCOCS de comun cu ofițerii INI au acumulat suficiente probe pentru trimiterea dosarului spre examinare Judecătoriei Bălți.

Acum, acesta-și așteaptă sentința în arest preventiv, în penitenciarul din Bălți, iar până la pronunțarea instanței beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii. Conform Codului penal, inculpatul riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 15 la 20 de ani sau detenţie pe viaţă”, se arată în comunicatul PCCOCS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La comiterea crimei, în 2008, bărbatul avea vârsta de 38 de ani. În noaptea cu pricina, acesta a sosit dintr-un alt sat cu bicicleta la casa femeii cu vârsta de 39 de ani (care și-a recunoscut vinovăția).

În acele zile, soțul femei născut în 1969 tocmai revenise de la muncă de peste hotare, pentru reparația casei. Totul s-a întâmplat în timpul nopții, atunci când femeia și-a ademenit soțul în apropierea unei construcții gospodărești al domiciliului familiei, unde era așteptată de către amant. Potrivit datelor din dosar, acolo, ultimul l-ar fi lovit la cap pe soțul femeii cu un obiect dur, în mod repetat, iar victima a fost doborâtă la pământ; după care soția i-ar fi acoperit gura pentru să-i înfrângă posibila rezistență, ceea ce a dus la asfixierea soțului.

Ulterior, cei doi au transportat trupul neînsuflețit cu o roabă în satul vecin, unde l-au îngropat pe malul râului Ciuhur, la aproximativ 1 km distanță, cu scopul ca să-și ascundă urmele crimei. Femeia a omis să anunțe autoritățile despre faptul că soțul nu era acasă o perioadă, iar atunci când rudele au făcut-o, aceasta le-a declarat oamenilor legii că soțul ar fi fost răpit de „bandiți,” care i-ar fi interzis să-i denunțe. În perioada comiterii crimei, cei doi copii ai familiei erau minori.

Primul a fost reținut bărbatul, la o zi de la descoperirea osemintelor, când încerca să plece peste hotarele țării. Însă, după schimbarea măsurii preventive a arestului de instanța de judecată și continuarea cercetării lui în libertate, din 2018 nu se mai prezenta la somațiile autorităților. Soția victimei a părăsit satul la scurt timp de la comiterea crimei, dar a fost reținută recent, în baza informațiilor operative, iar dosarul a fost dispus spre instrumentare de către procurorii PCCOCS, în martie 2022.

Bărbatul părăsise țara, dar o anumită perioadă continua să comunice cu femeia, căreia-i trimitea periodic sume de bani pentru întreținere. Ulterior, însă, relația celor doi a încetat.

A rugat amantul să vină din satul vecin și să lovească soțul cu un par. Femeia, condamnată pentru omor

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.