După ce dosarul, privind omorul din timpul unei vânători din Pădurea Domnească, a fost pe rol în mai multe instanțe timp de aproape 9 ani, recent Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a venit cu o decizie. Astfel, doar fostul judecător, Gheorhge Crețu, care a participat la acea vânătoare s-ar face vinovat de moartea tânărului Sorin Paciu, pe când ceilalți au scăpat basma curată.

Potrivit deciziei CSJ, alți doi inculpați: ex-directorul rezervației „Pădurea Domnească”, Denis Irimciuc, și inginerul pază şi protecţie a pădurii, Valeriu Svistun, nu vor răspunde pentru cele întâmplate în 2012, pentru că a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală.

Decizia a fost semnată de judecătorii: Vladimir Timofti (președinte), Nadejda Toma, Iurie Diaconu, Elena Cobzac și Victor Boico. De asemenea, în decizie se menționează și refuzul de a plăti prejudiciul material și moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” pentru familia îndoliată. Valoarea cerută de către rudele lui Sorin Paciu a fost de 200 de mii de lei.

De altă parte, doi judecători au avut opinii separate în acest caz. Este vorba despre magistrații Nadejda Toma și Iurie Diaconu, care nu au fost de acord cu decizia formulată în ceea ce ține de liberarea de pedeapsă pentru foștii funcționari la rezervația Pădurea Domnească.

„Nu am susținut soluția adoptată, considerând că decizia instanței de apel urma a fi casată parțial cu remiterea cauzei la rejudecare în latura penală, în partea învinuirii inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de săvârșirea 257 infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, precum și în latura civilă (…)”, a scris Iurie Diaconu.

Același lucru a fost susținut și de către Nadejda Toma, care a specificat că latura ce ține de foștii funcționari ai rezervației trebuia rejudecată de un alt complet de judecători.

Realitatea.md amintește, că în decembrie 2012, un grup de demnitari de stat, dar și persoane importante din justiție au participat la o partidă de vânătoare, soldată cu omorul unui tânăr om de afaceri, Sorin Paciu. La acea vănâtoare a fost prezent și fostul procuror general, Valeriu Zubco, fostul vicepreședinte al Curții de Apel, Gheorghe Crețu, precum și alte persoane influente.

#Gheorghe Cretu #Padurea Domneasca #Sorin Paciu #Valeriu Zubco

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.