Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a aprobat marţi, 20 noiembrie, un vaccin împotriva mpox fabricat de compania farmaceutică japoneză KM Biologics pentru utilizare în regim de urgenţă, acesta fiind cel de-al doilea ser care a obţinut o autorizare din partea agenţiei sanitare a ONU, transmite Agerpres.

OMS a acordat vaccinului LC16m8 permisiunea de a figura pe lista utilizărilor de urgenţă, ceea ce ar trebui, potrivit organizaţiei, ”să faciliteze un acces sporit şi rapid la vaccinuri în comunităţile în care focarele epidemice de mpox se înmulţesc”. O autorizare privind utilizarea de urgenţă acordată de OMS le permite tuturor ţărilor să aprobe şi să importe rapid un vaccin în vederea distribuirii acestuia.

”Înscrierea pe lista de urgenţă OMS a vaccinului LC16m8 împotriva mpox marchează o etapă importantă în reacţia noastră la situaţia actuală de urgenţă, oferind o nouă opţiune pentru protejarea tuturor populaţiilor, inclusiv a copiilor”, a declarat directoarea generală adjunctă a OMS responsabilă pentru accesul la medicamente.

În luna septembrie 2024, Organizația Mondială a Sănătății a inclus deja în etapa de precalificare un alt vaccin împotriva mpox, MVA-BN.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pe 14 august, agenţia sanitară a ONU a decretat o nouă situaţie de urgenţă internaţională din cauza mpox, o boală numită în trecut ”variola maimuţei”, în contextul îngrijorărilor tot mai mari cauzate de înmulţirea numărului de cazuri provocate de noua cladă Ib în Republica Democrată Congo (RDC), care s-a răspândit apoi în ţările vecine. Potrivit OMS, această tulpină şi alte tulpini de variolă au fost semnalate în 80 de ţări, dintre care 19 în Africa, de la începutul anului 2024.

Guvernul japonez şi-a anunţat intenţia de a oferi autorităţilor din RDC aproximativ 3,05 milioane de doze cu vaccinul LC16m8.

#aprobare #mpox #OMS #vaccin

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.