O femeie, care s-a îmbolnăvit la 22 martie şi a fost spitalizată cu o pneumonie gravă la 3 martie, a murit în China din cauza gripei aviare H3N8 – un virus aflat în circulaţie din 2002, care nu a făcut până în prezent nicio victimă umană cunoscută, anunţă marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează AFP.

Virusul H3N8 – care a apărut pentru prima oară pe continentul nord-american – era considerat până în prezent susceptibil să fie transmis cailor, câinilor şi leilor de mare. El nu a fost detectat la om înaintea primelor două cazuri, nemortale, în China, în aprilie şi mai 2022.

Persoana decedată a fost o locuitoare în vârstă de 56 de ani a provinciei Guandong, în sud-estul Chinei. Ea s-a îmbolnăvit la 22 februarie, a fost spitalizată cu o pneumonie gravă la 3 martie şi a murit la 16 martie, precizează OMS.

”Pacienta avea multiple predizpoziţii. Ea avea antecedente de expunere la păsări vii înaintea bolii şi antecedente ale prezenţei unor păsări sălbatice în jurul domiciliului său. Niciunul dintre contactele apropiate ale acestui caz nu a dezvoltat o infecţie şi nici simptome ale bolii la momentul redactării acestui raport”, precizează într-un comunicat organizaţia.

Frecventarea unei pieţe de păsări vii ar fi putut cauza această contaminare, însă ”sursa exactă a acestei infecţii rămâne de stabilit, la fel ca legătura între acest virus şi alte gripe aviare de tip A (H3N8), care circulă în mediul animal”, anunţă OMS, care îndeamnă la cercetări în acest sens.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

OMS subliniază că datele disponibile arată că acest virus nu se transmite între oameni şi că, prin urmare, ”riscul unei răspândiri la nivel naţional, regional şi mondial este considerat slab”. Organizaţia subliniază însă necesitatea unei supravegheri constante, din cauza mutaţiilor permanente ale virusului.

#china #OMS #virus

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.