În fiecare an, la data de 31 mai, este marcată Ziua mondială fără tutun, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Această zi a fost instituită printr-o Rezoluţie adoptată de OMS în 1987, urmând a fi marcată la 7 aprilie 1988, dată la care se împlineau 40 de ani de la fondarea OMS, notează site-urile www.who.int şi www.dspb.ro. În 1988, însă, OMS a adoptat o nouă rezoluţie, prin care marcarea acestei zile avea să aibă loc la 31 mai.
Tema din 2024 a Zilei mondiale fără tutun este ”Protecting children from tobacco industry interference” – „Protejarea copiilor de interferenţa industriei tutunului”, şi urmăreşte creşterea gradului de conştientizare cu privire la influenţele dăunătoare ale industriei tutunului asupra tinerilor.
Tema se axează pe stoparea devenirii tinerilor ţinte pentru produsele nocive din tutun. Acest discurs oferă o platformă pentru tineri, factorii de decizie politică şi susţinătorii controlului tutunului la nivel global pentru a discuta această problemă şi pentru a îndemna guvernele să adopte politici care să-i protejeze pe tineri de practicile manipulative ale industriei tutunului şi industriilor conexe.
Conform datelor din 2022, la nivel mondial, cel puţin 37 de milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani consumau o anumită formă de tutun. În Regiunea Europeană a OMS, 11,5% dintre băieţi şi 10,1% dintre fetele cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani sunt consumatori de tutun (4 milioane).
Pentru a continua să obţină venituri de miliarde de dolari, industria tutunului trebuie să înlocuiască milioanele de clienţi care mor şi pe cei care renunţă la tutun în fiecare an. Pentru a atinge acest scop, aceasta acţionează pentru a crea un mediu ce promovează acceptarea produselor sale de către generaţia următoare, inclusiv reglementări laxe pentru a se asigura că produsele sale sunt disponibile şi accesibile. Industria dezvoltă, de asemenea, produse şi tactici de publicitate care atrag copiii şi adolescenţii, ajungând la ei prin intermediul reţelelor sociale şi platformelor de streaming.
Produse precum ţigările electronice şi pungile cu nicotină câştigă popularitate în rândul tinerilor. Se estimează că 12,5% dintre adolescenţii din Regiunea Europeană a OMS au folosit ţigări electronice în 2022, comparativ cu 2% dintre adulţi. În unele ţări ale acestei regiuni, ratele de utilizare a ţigărilor electronice în rândul copiilor de şcoală sunt de 2-3 ori mai mari decât ratele fumatului de ţigări.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Într-un studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog şi apărut în noiembrie 2022 se arată, între altele, că media vârstei de debut în consumul produselor din tutun la români este de 18,6 ani, iar în cazul a 12,4% dintre fumători apariţia acestui comportament s-a întâmplat înainte de împlinirea vârstei de 14 ani.
OMS atrăge atenţia cu privire la impactul asupra mediului al acestui viciu, prin pierderea anuală a 600 de milioane de copaci, 200.000 de hectare de teren, 22.000 de tone de apă şi emisii de 84 de miliarde de tone de CO2.
Consumul de tutun este principala cauză prevenibilă de deces în lume. Fumul de tutun conţine peste 7.000 de substanţe chimice toxice, iar fumatul pe parcursul unei vieţi poate să ducă în medie la scurtarea vieţii unei persoane cu cel puţin 10 ani. Aproximativ un sfert din anii productivi din viaţă pierduţi prin dizabilitate au drept cauză bolile atribuibile consumului de tutun, se menţiona într-un comunicat de presă din 14 mai 2024 al Spitalului de Pneumoftziologie Sibiu.
