În fiecare an, la data de 31 mai, este marcată Ziua mondială fără tutun, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Această zi a fost instituită printr-o Rezoluţie adoptată de OMS în 1987, urmând a fi marcată la 7 aprilie 1988, dată la care se împlineau 40 de ani de la fondarea OMS, notează site-urile www.who.int şi www.dspb.ro. În 1988, însă, OMS a adoptat o nouă rezoluţie, prin care marcarea acestei zile avea să aibă loc la 31 mai.

Tema din 2024 a Zilei mondiale fără tutun este ”Protecting children from tobacco industry interference” – „Protejarea copiilor de interferenţa industriei tutunului”, şi urmăreşte creşterea gradului de conştientizare cu privire la influenţele dăunătoare ale industriei tutunului asupra tinerilor.

Tema se axează pe stoparea devenirii tinerilor ţinte pentru produsele nocive din tutun. Acest discurs oferă o platformă pentru tineri, factorii de decizie politică şi susţinătorii controlului tutunului la nivel global pentru a discuta această problemă şi pentru a îndemna guvernele să adopte politici care să-i protejeze pe tineri de practicile manipulative ale industriei tutunului şi industriilor conexe.

Conform datelor din 2022, la nivel mondial, cel puţin 37 de milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani consumau o anumită formă de tutun. În Regiunea Europeană a OMS, 11,5% dintre băieţi şi 10,1% dintre fetele cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani sunt consumatori de tutun (4 milioane).

Pentru a continua să obţină venituri de miliarde de dolari, industria tutunului trebuie să înlocuiască milioanele de clienţi care mor şi pe cei care renunţă la tutun în fiecare an. Pentru a atinge acest scop, aceasta acţionează pentru a crea un mediu ce promovează acceptarea produselor sale de către generaţia următoare, inclusiv reglementări laxe pentru a se asigura că produsele sale sunt disponibile şi accesibile. Industria dezvoltă, de asemenea, produse şi tactici de publicitate care atrag copiii şi adolescenţii, ajungând la ei prin intermediul reţelelor sociale şi platformelor de streaming.

Produse precum ţigările electronice şi pungile cu nicotină câştigă popularitate în rândul tinerilor. Se estimează că 12,5% dintre adolescenţii din Regiunea Europeană a OMS au folosit ţigări electronice în 2022, comparativ cu 2% dintre adulţi. În unele ţări ale acestei regiuni, ratele de utilizare a ţigărilor electronice în rândul copiilor de şcoală sunt de 2-3 ori mai mari decât ratele fumatului de ţigări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-un studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog şi apărut în noiembrie 2022 se arată, între altele, că media vârstei de debut în consumul produselor din tutun la români este de 18,6 ani, iar în cazul a 12,4% dintre fumători apariţia acestui comportament s-a întâmplat înainte de împlinirea vârstei de 14 ani.

OMS atrăge atenţia cu privire la impactul asupra mediului al acestui viciu, prin pierderea anuală a 600 de milioane de copaci, 200.000 de hectare de teren, 22.000 de tone de apă şi emisii de 84 de miliarde de tone de CO2.

Consumul de tutun este principala cauză prevenibilă de deces în lume. Fumul de tutun conţine peste 7.000 de substanţe chimice toxice, iar fumatul pe parcursul unei vieţi poate să ducă în medie la scurtarea vieţii unei persoane cu cel puţin 10 ani. Aproximativ un sfert din anii productivi din viaţă pierduţi prin dizabilitate au drept cauză bolile atribuibile consumului de tutun, se menţiona într-un comunicat de presă din 14 mai 2024 al Spitalului de Pneumoftziologie Sibiu.

#copii #OMS #sanatate #tigari electronice #tineri

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.