Pandemia Covid-19 este „departe de a se fi terminat”, subliniază Comitetul de Urgenţă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care îndeamnă ţările să recunoască toate vaccinurile omologate de către agenţia ONU, relatează AFP.

Acest Comitet de Urgenţă privind covid-19, prezidat de către francezul Didier Houssin, se reuneşte din trei în trei luni pentru a face bilanţul situaţiei.

În urma ultimei sale reuniuni, săptămâna trecută, Comitetul a publicat marţi o declaraţie în care subliniază că „s-au înregistrat progrese mulţumită unei folosiri sporite a vaccinurilor împotriva covid-19 şi unor tratamente, însă analiza situaţiei şi modele de previziuni indică faptul că pandemia este departe de a se fi terminat”.

Acesta este comitetul care l-a sfătuit, după cea de a doua sa reuniune, la 30 ianuarie 2020, pe directorul general al OMS să declare urgenţa sanitară publică la nivel internaţional – cel mai mare nivel al alertei în domeniul epidemiilor. OMS a făcut atunci acest lucru.

Comitetul anunţă în declaraţia publicată marţi că a decis, săptămâna trecută, „în unanimitate că pandemia constituie în continuare un eveniment extraodinar care continuă să dăuneze sănătăţii populaţiilor din întreaga lume, prezntă un risc de răspândire internaţională şi de perturbare a trafcului internaţional şi necesită un răspuns internaţional coordonat”.

În recomandările pe care le face statelor, Comitetul se opune – din principiu – prezentării vreunei dovezi a vaccinării în vederea călătoriilor internaţionale, dată fiind distribuirea inechitabilă a vaccinurilor în lume.

Comitetul le cere totodată statelor „să recunoască toate vaccinurile care au fost autorizate de urgenţă” de către OMS.

Până în prezent, OMS a omologat două vaccnuri cu ARN mesager – Moderna şi Pfizer-BioNTech , două vaccinuri chinezeşti – Sinopharm şi Sinovac, vaccinul Johnson & Johnson şi diverse versuni ale Astrazeneca-Oxford.

O decizie este aşteptată foarte curând cu privire la vaccinul anti-covid Covaxin dezvoltat de către laboratorul indian Bharat Biotech.

#COVID-19 #OMS #vaccinuri

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.