Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) trag un semnal de alarmă cu privire la creșterea cazurilor de îmbolnăvire gravă la copii, în urma infectării cu streptococul de grup A. Cele două organizații au îndemnat populația să fie vigilentă, într-o declarație comună publicată luni, 12 decembrie, notează Agerpres.

Potrivit comunicatului, Franţa, Irlanda, Ţările de Jos, Spania, Suedia şi Marea Britanie au raportat în 2022 o creştere a numărului de cazuri ale bolii grave, cunoscută sub denumirea iGAS (infecţie invazivă cu streptococ de grup A, la copii cu vârste sub 10 ani. În rândul micuților au fost raportate mai multe decese asociate infecţiei streptococice.

De obicei, infecţiile streptococice provoacă doar simptome uşoare precum febra şi pot fi tratate cu antibiotice. Cu toate acestea, în unele cazuri boala poate duce la complicaţii grave.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform constatărilor preliminare, experţii OMS consideră că fenomenul ar putea fi cauzat de o acumulare post-pandemică. Totodată, numărul mare de cazuri grave s-ar datora circulaţiei altor viruși, care, în combinaţie cu streptococii, agravează boala.

OMS consideră că riscul pentru publicul larg continuă să fie redus. Totuși, directorul regional OMS pentru Europa, Hans Kluge, a declarat că țările ar trebui să rămână vigilentă şi să monitorizeze situaţia, „mai ales când virușii respiratorii sunt răspândiți pe scară largă în rândul copiilor”.

#boală #complicatii #copii #deces #OMS

Germania, Austria, Grecia, Danemarca și Țările de Jos vor să semneze în acest an acorduri cu țări terțe pentru a-i scoate din UE pe migranții extracomunitari fără rezidență legală, scrie hotnews.ro.

Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul unei reuniuni găzduite de Danemarca, potrivit Reuters.

Țările în cauză, cunoscute ca Grupul celor Cinci, spun că au convenit asupra unor pași concreți pentru un acord cu o țară din afara UE privind centre de returnare. Nu au menționat numele statelor de la care se așteaptă să găzduiască astfel de centre.

„Dorim să ajungem la un acord cu țări terțe în acest an, care să permită înființarea de centre de returnare”, le-a declarat reporterilor ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, într-o conferință de presă la Copenhaga.

Grupul, care a organizat o serie de reuniuni în acest an, intenționează să se reunească la München, Germania, la sfârșitul lunii septembrie.

În iunie, Parlamentul European a aprobat o revizuire a politicii în sectorul migrației, care vizează accelerarea deportărilor și posibilitatea statelor membre de a înființa centre în străinătate, ceea ce, potrivit criticilor, ar putea slăbi garanțiile pentru solicitanții de azil.

„Riscuri considerabile pentru drepturile omului”

Consiliul Europei, un organism din afara UE care promovează drepturile omului, democrația și statul de drept pe întreg continentul, a declarat în iulie că astfel de centre de returnare prezintă „riscuri considerabile pentru drepturile omului”, iar alte câteva organizații au criticat, de asemenea, planul.

Secretarul general al Consiliului Danez pentru Refugiați, Charlotte Slente, a declarat că ar fi mai bine să fie implementat Pactul UE privind migrația și azilul, care se concentrează pe un control mai strict la frontieră, proceduri mai rapide de azil și returnare și sisteme digitale extinse pentru gestionarea cererilor de azil.

„Centrele de returnare se concentrează pe un număr mic de returnări, nu vor împiedica oamenii să adopte rute și mai periculoase și ar putea încălca drepturile fundamentale ale omului”, a declarat Slente.

Danemarca se așteaptă să fie gata să trimită migranți către centrul de returnare cel târziu în 2027, a declarat ministrul imigrației și integrării, Morten Bodskov.