Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Omul care a trăit mai mult de 70 de ani într-un „plămân de fier” a murit. Cum a influențat asta lumea întreagă

13 Mart. 2024, 16:27
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
13 Mart. 2024, 16:27 // Actualitate //  Elena Putregai

Paul Alexander, bărbatul care a locuit într-un ventilator pulmonar timp de mai mult de 70 de ani, a murit la vârsta de 78 de ani. O campanie de strângere de fonduri pentru îngrijirea sa medicală a confirmat că Alexander, din Dallas, Texas, a murit luni, 11 martie 2024, fără a furniza alte detalii.

Alexander și-a petrecut aproape toată viața în aparatul de ventilație pulmonară, după ce a contactat poliomielita în 1952, la vârsta de șase ani, afecțiune care l-a paralizat de la gât în jos. Neputând să respire singur, s-a bazat pe aparat pentru a respira timp de peste șapte decenii – chiar și atunci când au devenit disponibile noi tehnologii.

În ciuda constrângerilor fizice, Alexander a realizat multe lucruri, ca autor publicat, avocat și călător pasionat, rămânând în memoria întregii lumi pentru atitudinea sa pozitivă și zâmbetul permanent.

Christopher Ulmer, organizator și activist pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, a scris marți pe pagina sa de GoFundMe, potrivit Daily Mail: „Paul Alexander, «Omul din Plămânul de Fier», a încetat din viață ieri. După ce a supraviețuit poliomielitei în copilărie, a trăit peste 70 de ani într-un ventilator pulmonar. În acest timp, Paul a mers la colegiu, a devenit avocat și autor publicat. Povestea lui a mers departe, influențând pozitiv oamenii din întreaga lume. Paul a fost un model incredibil care va continua să fie amintit.”

De-a lungul unei vieți extraordinare, determinarea lui Alexander l-a ajutat să realizeze o serie de realizări remarcabile.

La vârsta de 21 de ani, a devenit prima persoană care a absolvit un liceu din Dallas fără să fi participat vreodată la cursuri în persoană. A fost acceptat la Universitatea Southern Methodist din Dallas, după multe dificultăți cu administrația universității, iar apoi a fost admis la facultatea de drept de la Universitatea din Texas, Austin.

Și-a urmat visul de a deveni avocat pledant și și-a reprezentat clienți în instanță într-un costum format din trei piese și o scaun cu rotile modificat care îl ținea drept. De asemenea, a organizat o grevă pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și a publicat o carte de memorii, intitulată „Trei Minute pentru un Câine: Viața Mea într-un Plămân de Fier”.

Cartea de 155 de pagini a fost elaborat cu grijă și a durat cinci ani pentru a fi finalizată. De remarcat că Paul a scris fiecare cuvânt cu un pix atașat la un băț ținut în gură.

Paul a supraviețuit ambilor părinți, fratelui său și chiar și primului său ventilator pulmonar, care a început să scape aer în 2015, dar a fost reparat de un mecanic pe nume Brady Richards, după ce Paul a cerut ajutorul pe YouTube.

A folosit același plâmân de fier, în ciuda apariției unor aparate mai moderne

Plămânul de fier, o cutie mare și galbenă de metal, funcționează prin crearea unui vid pentru a trage mecanic oxigenul în plămânii pacienților cu sistemul nervos central și funcția respiratorie afectate de poliomielită.

Cu toate că acum sunt disponibile aparate mai moderne, Paul a decis să continue să folosească același dispozitiv pulmonar pentru că s-a obișnuit cu el. Alte dispozitive necesită, de asemenea, intervenții chirurgicale intensive.

De-a lungul vieții sale, Alexander nu a lăsat niciodată aparatul să îi stea în cale. A călătorit cu avionul, a trăit independent, a mers la biserică și la mare și s-a îndrăgostit.

În timpul studiilor universitare, el a întâlnit-o pe Claire, cu care mai târziu s-a logodit. Însă mama tinerei i-a interzis să-i vorbească fiicei sale. „Au trecut ani până să mă vindec de asta,” a spus el.

În ultima parte a vieții, Alexander a construit o relație strânsă cu Kathy Gaines, o femeie oarbă care a devenit îngrijitoarea sa – sau „brațele și picioarele” sale, după cum obișnuia să îi spună. Gaines a început să îl ajute după ce Alexander a absolvit facultatea de drept, sprijinindu-l timp de mai mult de trei decenii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.