Compania bulgară a lui Serghei Ganja, șef al Direcției de telecomunicații a regiunii transnistrene (în trecut, top-manager al operatorului de Internet din cadrul holdingului „Sheriff”) a fost folosită pentru livrarea adreselor IP în Europa. Încă în anul 2017, oferea adresă IP bazei de odihnă de stat IT-Relax din orășelul Vadul lui Vodă. La patru ani distanță, Rise Moldova a găsit probe care confirmă că unul dintre proprietarii firmei din Bulgaria și șeful Direcției de telecomunicații din Transnistria sunt una și aceeași persoană.

În prezent, Ganja nu mai figurează printre asociații companiei din Bulgaria, dar continuă să conducă Interdnestrcom — companie din Tiraspol care încasează milioane din furnizarea neautorizată a serviciilor de telefonie mobilă și Internet în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Are 58 de ani și, din 2008, se află la cârma IDC, anterior fiind directorul Intertelecom din Ucraina. Înainte de a se implica în afaceri, a condus așa-numita Direcție republicană de telecomunicații a Transnistriei. Confirmarea faptului că ucraineanul Ganja din compania bulgară și șeful „pirateristului IT” din Transnistria – IDC – este una și aceeași persoană s-a reușit în 2021. Asta după ce surse de pe ambele maluri ale Nistrului, precum și din Ucraina, au furnizat mai multe date personale, informații care au contrapus cu cele care apar în Registrul Companiilor din Bulgaria.

Având confirmarea, Rise Moldova a încercat să-l abordeze pe Serghei Ganja, dar așa și nu a reușit să obțină un comentariu privind rolul său în activitatea companiei IT din Bulgaria.

Anterior, subalternul lui Ganja în cadrul IDC din regiunea transnistreană (în perioada anilor 2012-2015) a fost Vadim Krasnoselski, actualul președinte al nerecunoscutei Republici Moldovenești Nistrene, și el deținător de pașaport ucrainean, lucru care l-a ajutat să călătorească inclusiv în perioada în care era anunțat în căutare de către autoritățile constituționale de la Chișinău. În februarie 2018, Krasnoselski l-a decorat pe fostul său șef cu Ordinul de Onoare.

Vadim Krasnoselski, liderul administrației de la Tiraspol: Un sistem dezvoltat de telecomunicații este un atribut al unui stat independent. E greu să-ți imaginezi Transnistria fără mijloace moderne de telecomunicație, promotor al căror este „Interdnestrcom”.

Compania condusă de Ganja face bani din contul abonaților transnistreni, activând, de fapt, în afara cadrului legal al Republicii Moldova.

„Compania „Interdnestrcom” nu este autorizată, în conformitate cu condițiile legislației din Republica Moldova, să presteze servicii de comunicații electronice (telefonie fixă, mobilă și acces la Internet) pe teritoriul Republicii Moldova. La fel, aceasta nu este inclusă în Registrul public al furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice”, se menționează într-un răspuns al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei.

#ilegal #Serghei Ganja #Transnistria #Vadim Krasnoselski

Gazele naturale se scumpesc în Republica Moldova cu aproape 41% de la 1 septembrie, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat tariful de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus. Majorarea este de 5,88 lei pentru fiecare metru cub, față de tariful actual de 14,42 lei.

Pentru un consum de 100 de metri cubi, o gospodărie din Republica Moldova va achita 2.030 de lei, față de aproximativ 1.442 de lei în prezent. Noul tarif este echivalentul a aproximativ 1,02 euro pentru un metru cub, la cursul din 21 august.

În comparație cu statele vecine și cu alte țări europene, tariful din Republica Moldova este mai mare decât valorile comparate pentru Ucraina și România și ușor peste valoarea estimată pentru Marea Britanie. În Franța, tariful de referință este mai mare.

În Ucraina, pentru aproximativ 98% dintre consumatorii casnici, tariful Naftogaz este de 7,96 grivne pentru un metru cub. La cursul utilizat, aceasta înseamnă aproximativ 3,04 lei moldovenești pentru un metru cub. Pentru 100 de metri cubi, un consumator ar achita aproximativ 304 lei moldovenești, față de 2.030 de lei în Republica Moldova.

Ucraina dispune de rezerve de gaze, iar extracția proprie acoperă peste 80% din consumul intern al țării. În 2025, consumul de gaze în Ucraina a constituit 21 de miliarde de metri cubi, dintre care 16,97 miliarde de metri cubi au reprezentat extracția proprie.

În afară de aceasta, Ucraina beneficiază de asistență financiară externă pentru a acoperi cheltuielile bugetare. Doar țările membre ale Uniunii Europene au oferit asistență financiară în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro.

În România, prețul pentru consumatorii casnici este menținut la 0,31 lei românești pentru un kWh prin mecanismul de plafonare. Raportat la un metru cub, la o valoare de aproximativ 10,5 kWh/m³, rezultă 3,25 lei românești pentru un metru cub.

Convertit în moneda Republicii Moldova, tariful este de aproximativ 12,4 lei/m³, adică circa 0,62 euro. Pentru 100 de metri cubi, un consumator român ar achita aproximativ 1.240 de lei moldovenești.

Astfel, dacă este comparat prețul de 20,30 lei/m³ din Republica Moldova cu valoarea de aproximativ 12,4 lei/m³ rezultată din tariful plafonat din România, gazul este cu aproximativ 64% mai scump în Republica Moldova.

Mecanismul pentru menținerea prețului gazului pentru populație a fost prelungit până în 2027.

România dispune, la rândul său, de rezerve de gaze, iar în 2025 și-a acoperit circa 92% din consum prin extracția proprie, potrivit raportului ANRE din România.

Gazul extras în România este vândut unor categorii de consumatori la un preț plafonat de 110 RON/MWh, echivalentul a aproximativ 21 de euro/MWh, în baza hotărârii Guvernului. Totodată, Guvernul României a plafonat prețul la energie electrică și gaze, iar diferența dintre prețul de piață și prețul plafonat este compensată din buget.

În perioada 2022–2024, România a cheltuit peste 5,2 miliarde de euro pentru compensarea diferenței de preț. În același timp, deficitul bugetar s-a majorat la peste 7,6% din PIB, iar România a recurs ulterior la majorarea taxelor și la reducerea cheltuielilor publice pentru diminuarea deficitului.

„Când vorbim de tarifele din România și Ucraina, trebuie să precizăm că ambele țări au extracție proprie și compensează masiv din buget. Ucraina beneficiază de asistență externă, iar România și-a majorat deficitul bugetar și datoria publică. În 2021, datoria publică a României era de 49%, iar anul acesta a depășit deja 60%”, a menționat pentru Realitatea analistul în energetică, Sergiu Tofilat.

Țări în care sunt anunțate scumpiri la gaze din toamnă

În Marea Britanie, consumatorii urmează să treacă printr-o nouă majorare în toamnă. Plafonul de preț pentru energie a crescut cu 13% în iulie, iar pentru octombrie este prognozată o nouă creștere de aproximativ 4%.

Tariful pentru gaz ar urma să crească de la 7,33 la aproximativ 7,90 pence/kWh. Raportat la un consum de 10,5 kWh pentru un metru cub, aceasta înseamnă aproximativ 19,4 lei moldovenești/m³.

Pentru 100 de metri cubi, costul estimat ar ajunge la aproximativ 1.940 de lei moldovenești. Valoarea este cu aproximativ 0,9 lei/m³ mai mică decât tariful de 20,30 lei care va fi aplicat în Republica Moldova.

Și în Franța, gazele urmează să se scumpească din septembrie. Tariful de referință pentru gaz va crește cu 5,6%, până la 172,05 euro/MWh, cu TVA inclus.

Raportat la un consum de aproximativ 10,5 kWh pentru un metru cub, rezultă aproximativ 1,81 euro/m³, echivalentul a circa 36 de lei moldovenești. Pentru 100 de metri cubi, echivalentul este de aproximativ 3.600 de lei.

Este însă vorba despre un tarif de referință, iar prețul efectiv poate varia în funcție de contract.