Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media solicită noii guvernări a Republicii Moldova să asigure transparența reală a activității instituțiilor publice și accesul nerestricționat la informația de interes public pentru jurnaliști și instituțiile mass-media, aspecte care au fost neglijate de fosta guvernare în pofida apelurilor repetate ale ONG-urilor și redacțiilor de media, transmite IPN.

Într-o declarație comună, ONG-urile de media cer să fie excluse practicile de până acum, când persoanele cu funcție de demnitate publică refuză să răspundă la întrebările jurnaliștilor, ministerele și agențiile ezită să organizeze conferințe de presă, la cererile de acces la informație se oferă răspunsuri întârziate sau incomplete, iar jurnaliștii nu au acces la întâlnirile în teritoriu cu primarii și alți aleși locali și funcționari publici.

„Comunicarea și transparența sunt elemente esențiale ale bunei guvernări, iar dreptul la informație și dreptul jurnaliștilor de a obține și disemina informații de interes public sunt garantate de Constituție și legislația în vigoare”, se arată în solicitarea ONG-urilor.

Reprezentanții mass-media solicită Parlamentului și Guvernului să implementeze reforme reale, care ar crea condiții de dezvoltare sustenabilă a jurnalismului moldovenesc pe principii democratice și europene. Acestea reamintesc că, în sertarele comisiilor parlamentare se prăfuiesc unele proiecte de legi bune, elaborate inclusiv cu suportul Uniunii Europene și a Consiliului Europei, însă adoptarea acestora a fost blocată de vechea guvernare care a protejat grupuri de interese și proprietari de media, inclusiv din rândul politicienilor. Potrivit apelului, această abordare a încurajat utilizarea masivă a platformelor mediatice în scop de promovare politică și de distribuire a informațiilor false și a condus la distorsionarea pieței mediatice prin stimularea concurenței neloiale și a abuzului de poziții dominante.

ONG-urile cer includerea pe agenda Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului Republicii Moldova și în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune” a a mai multor obiective care vizează mass-media, pe care le consideră necesare pentru reformarea domeniului mediatic.

Apelul este semnat de: Asociația Presei Independente, Centrul de Investigații Jurnalistice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Centrul „Acces-info”, Asociația Presei Electronice, Centrul pentru Jurnalism Independent, RISE Moldova, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Asociația Media-Guard.

#mass media #ONG #reforme

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.