Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media solicită noii guvernări a Republicii Moldova să asigure transparența reală a activității instituțiilor publice și accesul nerestricționat la informația de interes public pentru jurnaliști și instituțiile mass-media, aspecte care au fost neglijate de fosta guvernare în pofida apelurilor repetate ale ONG-urilor și redacțiilor de media, transmite IPN.

Într-o declarație comună, ONG-urile de media cer să fie excluse practicile de până acum, când persoanele cu funcție de demnitate publică refuză să răspundă la întrebările jurnaliștilor, ministerele și agențiile ezită să organizeze conferințe de presă, la cererile de acces la informație se oferă răspunsuri întârziate sau incomplete, iar jurnaliștii nu au acces la întâlnirile în teritoriu cu primarii și alți aleși locali și funcționari publici.

„Comunicarea și transparența sunt elemente esențiale ale bunei guvernări, iar dreptul la informație și dreptul jurnaliștilor de a obține și disemina informații de interes public sunt garantate de Constituție și legislația în vigoare”, se arată în solicitarea ONG-urilor.

Reprezentanții mass-media solicită Parlamentului și Guvernului să implementeze reforme reale, care ar crea condiții de dezvoltare sustenabilă a jurnalismului moldovenesc pe principii democratice și europene. Acestea reamintesc că, în sertarele comisiilor parlamentare se prăfuiesc unele proiecte de legi bune, elaborate inclusiv cu suportul Uniunii Europene și a Consiliului Europei, însă adoptarea acestora a fost blocată de vechea guvernare care a protejat grupuri de interese și proprietari de media, inclusiv din rândul politicienilor. Potrivit apelului, această abordare a încurajat utilizarea masivă a platformelor mediatice în scop de promovare politică și de distribuire a informațiilor false și a condus la distorsionarea pieței mediatice prin stimularea concurenței neloiale și a abuzului de poziții dominante.

ONG-urile cer includerea pe agenda Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului Republicii Moldova și în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune” a a mai multor obiective care vizează mass-media, pe care le consideră necesare pentru reformarea domeniului mediatic.

Apelul este semnat de: Asociația Presei Independente, Centrul de Investigații Jurnalistice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Centrul „Acces-info”, Asociația Presei Electronice, Centrul pentru Jurnalism Independent, RISE Moldova, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Asociația Media-Guard.

#mass media #ONG #reforme

Rusia a anunțat duminica aceasta că Ucraina a lansat un atac cu drone la scară largă peste noapte, peste 600 de drone având ca țintă Moscova, în timp ce Kievul a fost atacat de armata rusă cu o rachetă balistică, informează Agerpres.

Autoritățile din ambele țări au raportat un total de șase decese peste noapte: trei în regiunea rusă Rostov (sud-vest) și trei în Ucraina, între care două în regiunea Zaporojie (sud) și unul în Krivoi Rog (centru), potrivit AFP.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că 201 dintre drone au fost distruse de apărarea antiaeriană din regiunea Moscovei, în timp ce majoritatea au fost interceptate înainte de a ajunge în regiune.

El a adăugat că trei persoane au fost rănite în atacuri, dar nu a oferit informații despre posibilele pagube.

Cotidianul Kyiv Independent a relatat că forțele ucrainene au vizat un depozit aparținând gigantului rus de retail online Wildberries și situri industriale în orașe din regiune. Flăcările au cuprins depozitul, iar imaginile de la fața locului arată un incendiu de amploare. Depozitul are o suprafață de peste 200.000 de metri pătrați și este cel mai mare centru logistic al companiei Wildberries.

Autoritățile ucrainene au raportat anterior că Rusia a lansat un nou atac cu rachete balistice peste noapte asupra Kievului.

Primarul Vitali Kliciko a declarat că s-au auzit explozii în capitala Ucrainei și i-a îndemnat pe locuitori să rămână în adăposturi în timp ce echipajele de urgență erau desfășurate la fața locului.

Au fost raportate incendii în mai multe locuri, a scris Kliciko pe Telegram.

Administrația militară a Kievului a anunțat că atacul a făcut trei răniți.

Armata ucraineană a anunțat că în alte părți ale țării, între care în orașele Kremenciuk și Krivoi Rog, au fost înregistrate atacuri cu rachete, bombe ghidate cu planare și drone.

Declarațiile ambelor părți nu au putut fi verificate independent.

Ucraina luptă împotriva invaziei la scară largă a Rusiei de mai bine de patru ani. Kievul a avertizat în repetate rânduri cu privire la diminuarea stocurilor de rachete interceptoare pentru sistemele sale de apărare antiaeriană Patriot, care sunt utilizate pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete balistice.

În ultimele luni, atacurile aeriene s-au intensificat de ambele părți ale frontului, la patru ani și jumătate de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în ceea ce a devenit cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, remarcă AFP.

Conform unui raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMU), luna trecută a fost cea mai sângeroasă pentru civilii din Ucraina din mai 2022, cu 437 de morți și 2.610 răniți.

Capitala Ucrainei a suferit pierderi deosebit de mari, cu cel puțin 54 de morți și 202 răniți. Forțele ruse au lansat în mod repetat bombardamente masive asupra Kievului, folosind rachete balistice și de croazieră.

La începutul lunii august, într-o serie de atacuri asupra orașului și-au pierdut viața cel puțin 17 persoane la Kiev și în regiunea înconjurătoare, dar Ucraina, confruntându-se cu o lipsă de interceptoare, nu a reușit să doboare nicio rachetă rusească.

De la începutul anului, agenția ONU a înregistrat 12.477 de victime civile (1.839 de morți și 10.638 de răniți), o creștere de 44% față de aceeași perioadă a anului trecut și mai mult decât dublu față de bilanțul înregistrat în 2024.