Situația curentă de securitate din regiune, provocările cu care se confruntă țara noastră ca urmare a invaziei Federației Ruse în Ucraina, dar și relațiile bilaterale au fost discutate joi, 8 septembrie de către președinta țării, Maia Sandu, și ambasadorul SUA la Chișinău, Kent Logsdon.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul oferit țării noastre de către SUA, de-a lungul timpului, dar și în gestionarea crizelor cu care ne confruntăm în ultima perioadă.

„Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut astăzi o întrevedere cu Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chișinău, Kent Logsdon. Interlocutorii au discutat despre situația curentă de securitate din regiune, despre provocările cu care se confruntă țara noastră ca urmare a invaziei Federației Ruse în Ucraina, dar și despre relațiile bilaterale”, se arată în anunțul Președinției.

Precizăm că, tot joi, SUA a anunțat că vor oferi 2 miliarde de dolari la 18 țări europene, pentru a-și întări sistemul de apărare, în contextul războiului din Ucraina, provocat nemotivat de către Federația Rusă. Printre cele 18 țări se regăsește și Republica Moldova. Cea mai mare finanțare o va primi Ucraina – 1 miliard de dolari, iar celălalt miliar va fi împărțit între celelalte 17 țări europene. Deocamdată suma exactă pe care o va primi Republica Moldova nu se cunoaște.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambasador #întrevedere #Kent Logsdon #Maia Sandu

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.