Adunarea Generală a ONU va vota vineri, 4 septembrie, o rezoluție pentru adoptarea unei noi variante a hărții lumii, care să reflecte dimensiunea „reală” a continentului african. În prezent, actualele hărți globale folosesc așa-numita „proiecție Mercator”, în care Africa e aproape la fel de mare cât Groenlanda, deși continentul african e, în realitate, de 14 ori mai mare, scrie Antena3.ro.

Rezoluția a fost inițiată de Togo și susținută de un număr neprecizat de state membre ale Uniunii Africane, un grup care numără, în total, 54 de țări de pe continentul african.

„Nu e vorba despre o chestiune politică, ci una strict științifică, deoarece există o dovadă științifică și cu toții trebuie să acceptăm realitatea”, a spus ministrul de Externe al Togo, Robert Dussey.

Potrivit sursei citate, rezoluțiile ONU nu sunt, de regulă, obligatorii. Un eventual vot favorabil în acest caz ar duce însă la o actualizare a programelor școlare și a noilor tehnologiilor de cartografiere, în condițiile în care actuala proiecție Mercator e folosită la scară globală, peste tot în lume. Aceasta a fost introdusă de cartograful flamand Gerardus Mercator încă din anul 1569, pentru navigație. După aproape cinci secole, acest tip de proiecție cartografică a rămas standardul mondial după care sunt realizate hărțile.

Totuși, acest tip de proiecție face ca regiunile de lângă Ecuator să pară mai mici decât sunt în realitate, în timp ce zonele aflate la latitudini mari (precum Groenlanda) să pară mult mai mari decât în realitate.

Ca urmare a acestei erori, criticii proiecției Mercator susțin că acest tip de hărți susțin „colonialismul cartografic” și sprijină „stereotipurile occidentale” legate de Africa și că „minimizează” zonele ecuatoriale și sudice, în timp ce „măresc” substanțial țările din emisfera nordică.

„Ai putea pune SUA, China, India, Japonia, Mexic și aproape întreaga Europă în Africa, și tot îți mai rămâne loc”, se precizează într-o petiție din cadrul campaniei #Correct TheMAp („Corectează harta”). Campania a strâns peste 11.000 de semnături și a fost sprijinită de Uniunea Africană, ceea ce a dus la inițierea rezoluției ONU de către Togo.

Astfel, susținătorii ideii de schimbare a hărților Mercator spun că aceasta va contribui la schimbarea percepțiilor asupra Africii și la „decolonizarea” programelor școlare la nivel global.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#harta lumii #o noua varianta #ONU #vot

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.