Anul 2021 este unul de o importanță majoră pentru dezvoltarea procesului de realizare a egalității de gen. Criza provocată de pandemie pune în prim-plan importanța implicării fiecărei persoane pentru crearea unei societăți echitabile. O societate în care femeile sunt încurajate din ce în ce mai mult să adopte poziții de lidere. În același timp, o societate care le oferă acces la procese participative și le încurajează să creeze un viitor sustenabil într-o lume afectată de COVID-19.

În acest context, tematica Zilei Internaționale a Femeilor din 2021, declarată de ONU – „Femei în poziții de conducere (leadership): Realizarea unui viitor egal într-o lume afectată de COVID-19″ – celebrează eforturile imense ale fetelor și femeilor din toată lumea depuse pentru a lupta pentru drepturile lor în contextul pandemiei. Femeile sunt unul din cele mai afectate grupuri de persoane vulnerabile de criza pandemică. Ele au fost cele care s-au aflat în prima linie de luptă cu pandemia și au demonstrat în tot acest timp cât de importante sunt rolul lor, dar și eforturile pe care le întreprind zilnic la locul de muncă, în societate și în propriile familii. Datorită lor a fost posibilă menținerea unei societăți funcționale și adaptarea mai ușoară la un nou stil de viață, care a avut efect asupra tuturor domeniilor din viața fetelor și femeilor. În acest sens, femeile au adoptat poziții de lidere în toate sferele lor de activitate și de viață prin intermediul activităților neremunerate și remunerate pe care le-au desfășurat.

„Egalitatea de gen stă la baza drepturilor fundamentale ale omului și rămân a fi o prioritate pentru Organizația Națiunilor Unite. Criza a evidențiat importanța vitală a contribuției femeilor, în același timp disproporționalitatea poverii pe care femeile o duc. De Ziua Internațională a Femeilor, și nu doar, să ne unim eforturile și să luptăm pentru o lume în care egalitate de gen predomină”, a menționat Simon Springett, Coordonatorul Rezident ONU în Moldova.

Pentru a evidenția forța de care au dat și dau dovadă femeile și fetele, mesajul ONU Moldova de Ziua Femeilor și a campaniei de sensibilizare aferente este „Eu decid. E timpul pentru egalitate”. Mesajul se aliniază cu tematica prioritară a celei de-a 65-a sesiune a Comisiei pentru Condiția Femeilor: „Participarea eficientă și deplină a femeilor în procesele decizionale în viața publică, la fel ca și eliminarea violenței pentru atingerea egalității de gen și abilitarea tuturor femeilor și fetelor”. El va fi transmis prin intermediul activităților desfășurate de agențiile ONU în Moldova, în perioada 1-15 martie curent.

„O bună guvernare și democrație necesită o reprezentare egală și incluzivă în toate procesele decizionale. Atunci când mai multe femei se află în poziții de conducere, răsună voci diferite și se identifică altfel de soluții. Anul 2021 reprezintă o oportunitate importantă pentru a spori reprezentarea femeilor și fetelor, întrucât COVID-19 ne obligă să regândim modul în care funcționează societatea noastră”, a declarat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.

Cu toate că femeile devin din ce în ce mai implicate în activitățile de leadership, acest lucru nu atinge scopul de reprezentare egală atât a femeilor cât și a bărbaților în procesele decizionale. Mai cu seamă în situația în care femeile sunt nevoite să întreprindă activități casnice pe lângă alte activități de bază.

Datele statistice arată că în anul 2020, Parlamentul Republicii Moldova a fost constituit din 22,8% de femei, alte 24,8% de femei fac parte din Guvern. La nivel local, în 2019, 21,8% dintre persoanele în funcția de primar au fost femei, 27% au fost alese în consiliile raionale și 36% în consiliile sătești. Conform datelor din februarie 2021, doar 21 de țări în lume au femei drept lidere de stat și guvern, Moldova numărându-se recent printre ele, când pentru prima dată în istorie o femei a devenit președinta țării.

În ajun de Ziua Internațională a Femeilor vor fi lansate o serie de evenimente online „Gender Debates Café”, ce marchează lansarea campaniei și invită femei lidere din diverse domenii de activitate la un dialog privind dreptul femeilor de a lua decizii în toate aspectele vieții. În același timp, în mediul online vor fi circulate numeroase materiale informative, care vor sublinia importanța poziționării femeilor și fetelor în calitate de lidere și factori de decizie.

În premieră, anul acesta femeile deputate și alesele locale caută soluții împreună soluții pentru grupurile defavorizate afectate de pandemie. Consultările au loc pe Platforma comună de dialog a doamnelor deputate din Parlamentul Republicii Moldova și implică alese locale din toate regiunile țării. Proiectul este susținut de agențiile ONU: PNUD, UNFPA, UNICEF și UN Women.

În același timp, agențiile ONU vor prezenta istorii de succes pentru a inspira alte femei de a-și realiza visele și a lupta pentru drepturile sale, prezenta date cu privire la participarea femeilor în procesul electoral, prezenta studiul – de ce femeile câștigă mai puțin decât bărbații, conduce discuții tematice online cu femeile afectate de virusul HIV privind rolul de lider și altele.

Scopul acestor activități este de sensibiliza femeile și bărbații cu privire la cunoașterea și revendicarea drepturilor femeilor și susținerea acestora în accesarea pozițiilor de lider la locul de muncă, în societate, familie, etc.

Campania de sensibilizare și informarea cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor este implementată sub ghidarea UN Women – agenție ONU pentru egalitate de gen și abilitarea femeilor.

#ONU #PNUD #UN Women #UNFPA #UNICEF

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.