Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat statele membre că organizaţia se află în risc de „colaps financiar iminent” din cauza contribuțiilor neplătite de membri, dar și din cauza regulilor bugetare considerate învechite și neadecvate, scrie vineri Agerpres, care citează o scrisoare a șefului Națiunilor Unite, semnalată de presa internațională, transmite antena3.ro.

Guterres a vorbit în mod repetat despre înrăutăţirea crizei de lichidităţi a organizaţiei, însă acesta este cel mai puternic avertisment de până acum, pe fondul retragerii Statelor Unite, cel mai mare contributor, din mai multe agenții ONU.

„Criza se adânceşte, ameninţând realizarea programelor şi amplificând riscul de colaps financiar. Şi situaţia se va deteriora şi mai mult în viitorul apropiat”, a afirmat secretarul general în scrisoarea către ambasadorii statelor membre, datată 28 ianuarie, anul curent.

Guterres subliniază că „deciziile de a nu onora contribuţiile care finanţează o parte semnificativă a bugetului regulat aprobat au fost anunţate acum oficial”, fără a preciza însă la ce state sau entități face referire.

Potrivit regulilor ONU, contribuţiile depind de mărimea economiei fiecărui stat membru.

Contribuţia SUA reprezintă 22% din buget. Urmează China, cu o contribuție de 20%.

Până la finele lui 2025, se înregistrau plăţi restante record de 1,57 miliarde de dolari, a precizat Antonio Guterres.

„Fie toate statele membre îşi onorează obligaţiile de plată integral şi la timp, fie statele membre trebuie să revizuiască în mod fundamental regulile noastre financiare, pentru a preveni un colaps financiar iminent”, a continuat el.

Secretarul general a constituit anul trecut o echipă de reformă, cunoscută drept UN80, vizând reducerea costurilor şi creşterea eficienţei.

În acest scop, statele au convenit să reducă bugetul pe 2026 cu circa 7%, până la 3,45 miliarde de dolari.

Cu toate aceste eforturi, organizaţia ar putea rămâne fără bani în iulie, a avertizat el în scrisoarea către ambasadori.

Una dintre probleme o constituie obligația ca ONU să restituie statelor sute de milioane de dolari necheltuiţi în fiecare an.

„Suntem prinşi în capcana unui ciclu kafkian, aşteptându-se (de la noi) să dăm înapoi bani care nu există”, a explicat Antonio Guterres.

Președintele american Donald Trump – care a invitat zeci de state să se alăture inițiative sale, numită Consiliul Păcii – a semnat în primele zile ale acestui an un ordin executiv prin care dispune retragerea SUA din 66 de organizaţii, multe dintre ele afiliate ONU.

Casa Albă a precizat că decizia a fost luată în condițiile în care aceste organizații „nu mai servesc interesele american”.

De la revenirea la Casa Albă pentru al doilea mandat, preşedintele republican continuat implementarea viziunii sale, „America First / America pe primul loc”.

Ca şi în timpul primului său mandat, Trump a decis să retragă Statele Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice şi din UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), în care țara revenise sub preşedinția lui Joe Biden.

De asemenea, SUA s-au retras din Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

În plus, Administraţia Trump a tăiat drastic din ajutorul american pentru străinătate, reducând bugetele numeroaselor agenţii ONU, care s-au văzut astfel obligate să îşi reducă operaţiunile.

Între acestea se numără Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Programul Alimentar Mondial.

Vorbind în faţa Adunării Generale ONU în septembrie 2025, Donald Trump a lansat la momentul respectiv un atac la adresa organizației, acuzând-o că este „departe de a-şi atinge potenţialul”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#colaps financiar #ONU

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.