Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi-a exprimat marţi îngrijorarea în legătură cu degradarea puternică a securităţii alimentare în Sahel, exacerbată în special de războiul din Ucraina şi care a generat în ultimele şase luni alte 5 milioane de persoane în situaţie de insecuritate alimentară „gravă” în această regiune, informează AFP.

„Criza alimentară care a lovit Sahelul este agravată de penuriile de grâu şi îngrăşăminte generate de conflictul din Ucraina, de insecuritatea regională şi de consecinţele – tot mai grave – ale schimbărilor climatice”, potrivit unui raport al secretarului general al ONU, prezentat marţi în Consiliul de Securitate al organizaţiei, scrie agerpres.ro.

Rezultatul: „peste 18,6 milioane de persoane se află în situaţie de insecuritate alimentară gravă, cu 5,6 milioane în plus” decât în timpul raportului precedent din iunie 2022.

„Iar pentru 2,1 milioane de persoane această situaţie a atins un nivel extrem de critic”, precizează acest raport semestrial asupra situaţiei în Africa de Vest şi în Sahel, care notează că ţările cele mai afectate sunt Burkina Faso, Niger şi Nigeria.

De o manieră generală, situaţia umanitară, „în special în centrul Sahelului, a rămas catastrofală, aceasta fiind între altele agravată de creşterea preţurilor la produsele alimentare de bază şi la energie, precum şi de catastrofele climatice, din cauza ploilor puternice, inundaţiilor şi poluării apei”, subliniază textul, exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu „accesul umanitar limitat” de situaţia securitară, care privează persoanele vulnerabile de o „asistenţă crucială”.

În paralel cu situaţia umanitară, condiţiile de securitate din regiune „au continuat de asemenea să se deterioreze”, mai ales în Burkina Faso şi Mali.

„Centrul Sahelului continuă să se confrunte cu provocări pe mai multe planuri, cu provocări securitare şi umanitare la niveluri fără precedent, cu o instabilitate socio-politică, agravate de impactul schimbărilor climatice, şi o insecuritate alimentară exacerbată de conflictul din Ucraina”, a rezumat în faţa Consiliului de Securitate reprezentantul special-adjunct al ONU pentru Africa de Vest şi Sahel”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Africa #ONU

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.