Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi-a exprimat marţi îngrijorarea în legătură cu degradarea puternică a securităţii alimentare în Sahel, exacerbată în special de războiul din Ucraina şi care a generat în ultimele şase luni alte 5 milioane de persoane în situaţie de insecuritate alimentară „gravă” în această regiune, informează AFP.

„Criza alimentară care a lovit Sahelul este agravată de penuriile de grâu şi îngrăşăminte generate de conflictul din Ucraina, de insecuritatea regională şi de consecinţele – tot mai grave – ale schimbărilor climatice”, potrivit unui raport al secretarului general al ONU, prezentat marţi în Consiliul de Securitate al organizaţiei, scrie agerpres.ro.

Rezultatul: „peste 18,6 milioane de persoane se află în situaţie de insecuritate alimentară gravă, cu 5,6 milioane în plus” decât în timpul raportului precedent din iunie 2022.

„Iar pentru 2,1 milioane de persoane această situaţie a atins un nivel extrem de critic”, precizează acest raport semestrial asupra situaţiei în Africa de Vest şi în Sahel, care notează că ţările cele mai afectate sunt Burkina Faso, Niger şi Nigeria.

De o manieră generală, situaţia umanitară, „în special în centrul Sahelului, a rămas catastrofală, aceasta fiind între altele agravată de creşterea preţurilor la produsele alimentare de bază şi la energie, precum şi de catastrofele climatice, din cauza ploilor puternice, inundaţiilor şi poluării apei”, subliniază textul, exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu „accesul umanitar limitat” de situaţia securitară, care privează persoanele vulnerabile de o „asistenţă crucială”.

În paralel cu situaţia umanitară, condiţiile de securitate din regiune „au continuat de asemenea să se deterioreze”, mai ales în Burkina Faso şi Mali.

„Centrul Sahelului continuă să se confrunte cu provocări pe mai multe planuri, cu provocări securitare şi umanitare la niveluri fără precedent, cu o instabilitate socio-politică, agravate de impactul schimbărilor climatice, şi o insecuritate alimentară exacerbată de conflictul din Ucraina”, a rezumat în faţa Consiliului de Securitate reprezentantul special-adjunct al ONU pentru Africa de Vest şi Sahel”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Africa #ONU

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.