ONU nu recunoaște referendumurile din cele 4 regiuni ucrainene. Doar 5 state au susținut. Cum a votat Moldova?

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție care nu recunoaște „referendumurile” organizate de Federația Rusă pe teritoriul Ucrainei. Documentul a fost susținut de 143 de țări, printre care și Republica Moldova, însă cinci au votat „pentru”.

Cele cinci state care au recunoscut cele patru regiuni ucrainene ca părți componente a Federației Ruse sunt: Rusia, Coreea de Nord, Belarus, Nicaragua și Siria.

„Prin votul de la New York, comunitatea internațională și-a dat verdictul: Majoritatea covârșitoare a țărilor a susținut cu fermitate rezoluția prin care cere Rusiei să inverseze anexarea ilegală a regiunilor ucrainene ocupate. Țara noastră a co-sponsorizat inițiativa UE, care insistă ferm asupra retragerii imediate, complete și necondiționate a forțelor ruse din Ucraina”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău.

Rezoluția face apel la nerecunoașterea celor patru regiuni la care pretinde Rusia și îi cere să oprească tentativa de anexare ilegală.

Amintim că, la sfârșitul lunii septembrie, Federația Rusă a organizat un așa numit referendum în patru regiuni ucrainene: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson pe care le-a acaparat ilegal și le controlează temporar din punct de vedere administrativ. Ulterior, printr-o ceremonie oficială la Kremlin, președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut cele patru regiuni ucrainene ca „părți a Federației Ruse”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#referendum #rezolutie #ONU #Ucraina #Moldova #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.