Secretarul general al ONU a avertizat marţi în legătură cu riscul unui exod „de o amploare biblică” din cauza creşterii nivelului oceanelor în urma încălzirii climei de pe Terra şi a lansat un apel public pentru „acoperirea lacunelor” din dreptul internaţional, mai ales în ceea ce îi priveşte pe refugiaţi, informează AFP, scrie digi24.ro.

„Pericolul este deosebit de mare pentru aproape 900 de milioane de persoane care trăiesc în zone de coastă puţin înalte – adică o persoană din zece de pe Terra” – a declarat Antonio Guterres în faţa Consiliului de Securitate al ONU.

„Comunităţile care trăiesc în zone puţin înalte şi din ţări întregi ar putea să dispară pentru totdeauna”, a adăugat el.

„Am fi martorii unui exod în masă al unor populaţii întregi, de o amploare biblică”, a mai spus Antonio Guterres. În timp ce anumite mici state insulare, puţin populate, riscă să dispară complet de pe hartă, impactul creşterii nivelului mării, provocat de topirea gheţarilor, de expansiunea oceanului care se încălzeşte şi, de acum înainte, mai ales de topirea calotelor glaciare, este unul mult mai amplu. „Oricare ar fi scenariul avut în vedere, ţări precum Bangladesh, China, India şi Ţările de Jos sunt expuse în faţa riscului”, a insistat Antonio Guterres.

„Megalopolisuri de pe toate continentele vor suferi grave impacturi, precum Cairo, Lagos, Maputo, Bangkok, Dacca, Jakarta, Mumbai, Shanghai, Copenhaga, Londra, Los Angeles, New York, Buenos Aires şi Santiago de Chile”, a adăugat secretarul general al ONU.

Potrivit Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC), nivelul mării a crescut cu 15-25 de centimetri între 1900 şi 2018 şi ar trebui să crească cu 43 de centimetri până în 2100 într-o lume mai caldă cu +2 grade Celsius în raport cu era preindustrială şi cu 84 de centimetri într-o lume a cărei climă se va încălzi cu 3 sau cu 4 grade Celsius în raport cu era preindustrială.

Creşterea nivelului apei, dincolo de acoperirea unor zone, este însoţită de o înmulţire a furtunilor şi a inundaţiilor: apa şi pământul sunt contaminate cu sare, făcând ca anumite terenuri să devină de nelocuit chiar cu mult timp înainte de a fi complet acoperite de către ape.

În acest context al populaţiilor care vor fi obligate la exil, secretarul general al ONU a lansat un apel pentru „acoperirea lacunelor din cadrele” juridice existente la nivel mondial.

„Acest lucru trebuie să includă dreptul refugiaţilor”, a insistat el. Dar şi găsirea unor soluţii pentru viitorul statelor care îşi vor pierde întregul lor teritoriu terestru. După părerea sa, Consiliul de Securitate al ONU „are un rol esenţial de jucat” pentru „a răspunde provocărilor de securitate devastatoare pe care le generează creşterea apelor”.

Această chestiune a rămas controversată în cadrul Consiliului, notează AFP, citată de Agerpres. Rusia şi-a folosit în 2021 dreptul său de veto pentru a bloca o rezoluţie ce stabilea o legătură generică între schimbările climatice şi siguranţa la nivel mondial, o iniţiativă ce era susţinută de majoritatea membrilor Consiliului.

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.