ONU salută și susține inițiativa de a accelera transferul persoanelor care fug din Ucraina în România prin Moldova

Guvernele Republicii Moldova și României, susținute de Agenția ONU pentru Refugiați, UNHCR și Organizația Internațională pentru Migrație, OIM, au pus în aplicare transferul persoanelor care au fugit din Ucraina, inclusiv a cetățenilor din țări terțe, din sudul Moldovei în România, o călătorie de aproximativ 230 de kilometri. Primul convoi a plecat în această dimineață de la Punctul de Trecere a Frontierei Palanca, transportând 250 de refugiați la Huși, în România, se arată într-un comunicat remis presei de UNHCR și OIM.

Până la data de 10 martie, peste 300.000 de persoane au fugit din Ucraina în Republica Moldova, iar 83.000 de refugiați au rămas în țară. Este posibil să vină mult mai mulți dacă situația din sud-vestul Ucrainei se va deteriora.
Guvernul României face un pas în față cu generozitate, în semn de solidaritate cu Republica Moldova, pentru a o sprijini în gestionarea primirii acestor refugiați care fug în număr mare din Ucraina.

„Suntem recunoscători guvernelor Republicii Moldova și României, precum și tuturor țărilor învecinate cu Ucraina pentru răspunsul lor rapid și pentru generozitate”, a declarat Lars Johan Lonnback, șeful misiunii OIM în Moldova.

„Prioritatea numărul unu este de a ne asigura că toți cei care fug din calea războiului beneficiază de protecție, adăpost, nevoi de bază și servicii de sprijin, inclusiv asistență psihosocială. Transportul ulterior în condiții de siguranță, va împiedica formarea de grupuri mari aflate în așteptare la punctele de trecere a frontierei, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra infrastructurii existente, și va contribui la protejarea femeilor și fetelor de riscurile traficului de persoane și ale violenței bazate pe gen”, a adăugat el.

UNHCR și OIM în România pun la dispoziție opt autobuze pentru a transfera refugiații între punctele de trecere a frontierei Palanca din Moldova și Albița din România, unde Poliția de Frontieră din Moldova și România va efectua formalitățile de trecere.
Ultima oprire va fi în orașul românesc Huși, unde Departamentul pentru Situații de Urgență din România a organizat o unitate de tranzit. De acolo, refugiații vor fi transferați în altelocalități din România, în funcție de nevoile fiecăruia.

„Aceasta este o inițiativă lăudabilă și o excelentă demonstrație de solidaritate cu poporul și Guvernul Republicii Moldova și reflectă, de asemenea, excelenta colaborare cu autoritățile române pentru a face față provocărilor presante”, a declarat Roland Schilling, reprezentantul UNHCR pentru Europa Centrală.

„Inițiativa celor două țări este în mare măsură în concordanță cu angajamentele globale prezentate în Pactul Global pentru Refugiați, pentru o împărțire echitabilă a responsabilității, pentru care UNHCR a pledat întotdeauna”, a adăugat el.

De asemenea, OIM și UNHCR poartă discuții cu autoritățile din Republica Moldova cu privire la deschiderea unor noi puncte de trecere între Ucraina și Moldova și achiziționează cititoare mobile de documente pentru a se asigura că persoanele sunt înregistrate la sosirea în
Moldova, înainte de a se deplasa mai departe, și pentru a se asigura că nevoile lor sunt acoperite.

#refugiati #razboi #ajutor #ONU #Ucraina #Moldova #Romania

Partidul Politic Democrația Acasă, condus de Vasile Costiuc, a fost lipsit de finanțare din bugetul de stat pentru un an. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a casat parțial decizia Curții de Apel Centru și a menținut hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC), care a sancționat formațiunea, transmite IPN.

Judecătorii au respins recursurile depuse de avocații partidului, declarându-le inadmisibile, și au admis recursul CEC. Astfel, rămâne în vigoare punctul din hotărârea CEC din 3 octombrie, prin care partidul era privat de subvenții de la bugetul de stat pentru o perioadă de 12 luni.

Decizia Curții Supreme este irevocabilă și nu mai poate fi contestată.

La 3 octombrie, CEC a aprobat o hotărâre prin care Partidul Democrația Acasă a fost lipsit de alocații de la bugetul de stat pentru un an. În hotărâre se mai menționa că urmează Curtea Constituțională să decidă dacă mandatele Partidului Democrația Acasă vor fi sau nu validate. Decizia a fost luată pe baza câtorva sesizări, depuse de Partidul Acțiune și Solidaritate, Inspectoratul Național de Investigații și alte persoane.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a explicat că, la această etapă, anularea înregistrării concurentului electoral nu poate fi decisă de CEC.

PAS a semnalat că George Simion, liderul formațiunii AUR din România, interzis în Republica Moldova din motive de securitate națională, ar fi îndemnat electoratul să voteze pentru PDA. La rândul său, Inspectoratul Național de Investigații a comunicat că a monitorizat activitatea formațiunii pe rețele sociale și a identificat un șir de conturi pe platforma TikTok, care au promovat Partidul Democrația Acasă prin conținut video cu caracter de agitație electorală, inclusiv în ziua în care legea interzice astfel de activități. Totodată, unele filmulețe postate ar fi fost finanțate, deși partidul nu a prezentat informații despre surse financiare în acest sens.