Guvernele Republicii Moldova și României, susținute de Agenția ONU pentru Refugiați, UNHCR și Organizația Internațională pentru Migrație, OIM, au pus în aplicare transferul persoanelor care au fugit din Ucraina, inclusiv a cetățenilor din țări terțe, din sudul Moldovei în România, o călătorie de aproximativ 230 de kilometri. Primul convoi a plecat în această dimineață de la Punctul de Trecere a Frontierei Palanca, transportând 250 de refugiați la Huși, în România, se arată într-un comunicat remis presei de UNHCR și OIM.

Până la data de 10 martie, peste 300.000 de persoane au fugit din Ucraina în Republica Moldova, iar 83.000 de refugiați au rămas în țară. Este posibil să vină mult mai mulți dacă situația din sud-vestul Ucrainei se va deteriora.
Guvernul României face un pas în față cu generozitate, în semn de solidaritate cu Republica Moldova, pentru a o sprijini în gestionarea primirii acestor refugiați care fug în număr mare din Ucraina.

„Suntem recunoscători guvernelor Republicii Moldova și României, precum și tuturor țărilor învecinate cu Ucraina pentru răspunsul lor rapid și pentru generozitate”, a declarat Lars Johan Lonnback, șeful misiunii OIM în Moldova.

„Prioritatea numărul unu este de a ne asigura că toți cei care fug din calea războiului beneficiază de protecție, adăpost, nevoi de bază și servicii de sprijin, inclusiv asistență psihosocială. Transportul ulterior în condiții de siguranță, va împiedica formarea de grupuri mari aflate în așteptare la punctele de trecere a frontierei, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra infrastructurii existente, și va contribui la protejarea femeilor și fetelor de riscurile traficului de persoane și ale violenței bazate pe gen”, a adăugat el.

UNHCR și OIM în România pun la dispoziție opt autobuze pentru a transfera refugiații între punctele de trecere a frontierei Palanca din Moldova și Albița din România, unde Poliția de Frontieră din Moldova și România va efectua formalitățile de trecere.
Ultima oprire va fi în orașul românesc Huși, unde Departamentul pentru Situații de Urgență din România a organizat o unitate de tranzit. De acolo, refugiații vor fi transferați în altelocalități din România, în funcție de nevoile fiecăruia.

„Aceasta este o inițiativă lăudabilă și o excelentă demonstrație de solidaritate cu poporul și Guvernul Republicii Moldova și reflectă, de asemenea, excelenta colaborare cu autoritățile române pentru a face față provocărilor presante”, a declarat Roland Schilling, reprezentantul UNHCR pentru Europa Centrală.

„Inițiativa celor două țări este în mare măsură în concordanță cu angajamentele globale prezentate în Pactul Global pentru Refugiați, pentru o împărțire echitabilă a responsabilității, pentru care UNHCR a pledat întotdeauna”, a adăugat el.

De asemenea, OIM și UNHCR poartă discuții cu autoritățile din Republica Moldova cu privire la deschiderea unor noi puncte de trecere între Ucraina și Moldova și achiziționează cititoare mobile de documente pentru a se asigura că persoanele sunt înregistrate la sosirea în
Moldova, înainte de a se deplasa mai departe, și pentru a se asigura că nevoile lor sunt acoperite.

#ajutor #Moldova #ONU #razboi #refugiati #Romania #Ucraina

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.