Cu aproximativ două treimi mai multe deșeuri până în 2050, volumul global estimat la 2,3 miliarde de tone în 2023 este proiectat să înregistreze o creștere exponențială în absența măsurilor adecvate. ONU avertizează că această amplificare a cantității de deșeuri va avea repercusiuni semnificative asupra sănătății și economiilor la nivel mondial, conform AFP.

În acest ritm ascendent, se preconizează că deșeurile vor atinge 3,8 miliarde de tone până la jumătatea secolului, depășind prognozele anterioare stabilite într-un raport al Băncii Mondiale. Criza se va acutiza în mod considerabil în țările în care gestionarea deșeurilor rămâne o activitate poluantă, cum ar fi depozitarea la gropile de gunoi (generatoare de poluare solului, emisii poluante și gaze cu efect de seră, inclusiv metanul) și incinerarea fără recuperare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit noului raport întocmit de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), costurile directe și indirecte ale deșeurilor ar putea aproape să se dubleze, atingând suma de 640 de miliarde de dolari anual până în 2050. În 2020, costul direct al gestionării deșeurilor a fost estimat la 252 de miliarde de dolari (361 de miliarde de dolari, incluzând costurile indirecte legate de poluarea generată de practicile inadecvate sau instalatiile necorespunzătoare).

Raportul subliniază o nevoie urgentă de a iniția o reducere drastică a deșeurilor și de a investi în economia circulară. Adunarea Națiunilor Unite pentru Mediu, desfășurată săptămâna aceasta la Nairobi, a primit apelul ONU pentru acțiune.

„Trebuie să acționăm pentru a preveni scenariul cel mai pesimist”, au adăugat reprezentanții organizației.

Păstrarea deșeurilor „sub control”, în special prin îmbunătățirea metodelor de tratare, ar putea limita costurile lor anuale nete la 270 de miliarde de dolari până în 2050. Cu toate acestea, există posibilitatea de a merge și mai departe, adoptând o adevărată economie circulară, îmbunătățind practicile producătorilor industriali și asigurând o gestionare exhaustivă a deșeurilor reziduale, cu potențialul de a genera un câștig net de peste 100 de miliarde de dolari pe an, conform pledoariei autorilor noului raport, intitulat „Transformarea deșeurilor în resurse”.

„În multe economii cu creștere rapidă, discuțiile se axează pe proporția în creștere a deșeurilor”, a declarat Inger Andersen, directorul executiv al UNEP.

#deseuri #ONU #volum

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia