Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Opera din București vine la Chișinău de Ziua Unirii Basarabiei cu România. Programul anunțat de Ministerul Culturii

19 Mart. 2026, 18:33
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
19 Mart. 2026, 18:33 // Life //  Realitatea.md

Opera de la București vine la Chișinău pe 27 martie, de Ziua Unirii Basarabiei cu România. Concertul este organizat Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Ministerul Culturii din Republica Moldova.

Orchestra Operei Naționale București, dirijată de Daniel Jinga, va cânta începând cu ora 19:00 la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău. Pe scenă vor urca Valentina Naforniță, Alexandru Tomescu, Damian Drăghici și Ana Cebotari și artiștii Capelei Corale Academice „Doina”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Evenimentul omagiază momentul istoric al Unirii Basarabiei cu România în 1918 și aduce împreună artiști de pe ambele maluri ale Prutului, reafirmând unitatea de limbă, cultură și spirit european”, transmit reprezentanții Ministerului Culturii al Republicii Moldova.

În program vor fi incluse „Concertul nr. 2 pentru vioară și orchestră de Niccolo Paganini”,  melodiile „Lie, ciocârlie”, „Trecui dealul la Băiuț” și „Până când nu te iubeam”, aria „Sono Andati?” din opera „La Boheme de Giacomo Puccini”, „Meine Lieppe” – aria Giudittei din opereta „Giuditta de Franz Lehar” și Aria Rusalkăi din opera Rusalka de Antonín Dvořák”, „Hora Staccato” de Grigoraș Dinicu, cântecul tradițional Mocirița și „Ciocârlia”, „Fandacsia op. 170” și „Rapsodia Română nr. 1” de George Enescu.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.