Kremlinul spune că își dorește să încheie războiul din Ucraina „în viitorul apropiat”. Declarațiile aparțin secretarului de presă al președintelui rus, Dmitrii Peskov.

Conform oficialului, „operațiunea continuă, iar obiectivele se îndeplinesc”, transmite TASS. Peskov a punctat că fie războiul va înceta după atingerea obiectivelor, fie în urma negocierilor.

Oficialul a oferit presei apropiate Kremlinului precizări după ce a declarat la SkyNews că „în următoarele zile, în viitorul apropiat, operațiunea își va atinge obiectivele sau se va încheia în urma negocierilor delegațiilor”. În același timp, funcționarul a reiterat că atât militarii, cât și persoanele delegate pentru a crea un acord de pace, lucrează cu omologii de la Kiev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși anterior Moscova părea de acord cu acordul de pace propus de ucraineni la Istanbul, Serghei Lavrov a anunțat joi că au intervenit schimbări. Conform lui, Kievul ar fi cerute anumite modificări ale prevederilor, iar acestea nu îi aranjează pe ruși.

Ciorna documentului, despre care se vorbea la sfârșit de martie, prevede că Ucraina acceptă neutralitatea în schimbul păcii, nu aderă la NATO, însă nu renunță la integrarea europeană. În același timp, se cereau garanții, inclusiv de la SUA și Marea Britanie, iar statele semnatare ar fi urmată să închidă cerul și să ofere armament dacă țara vecină ar fi fost atacată.

Inițial, Rusia cerea demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, punctând că etnicii săi sunt discriminați. Ulterior, însă s-ar fi renunțat la ultima revendicare, potrivit oficialilor de la Kiev.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#acord de pace #Dmitrii Peskov #încetarea războiului din Ucraina #Kremlin #războiul din Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.