Panourile de mozaic amplasate pe clădirile din Capitală vor fi înscrise în Registrul monumentelor de for public de categoria B. Potrivit Primăriei Municipiului Chișinău, inițiativa vine să protejeze și valorifice operele de artă în scopul transmiterii cunoștințelor de istorie a artelor plastice naționale.

„Mozaicul reprezintă o tehnică ornamentală impresionantă a artei decorative ce a supraviețuit din antichitate și până în zilele noastre. Operele reflectă epoca istorică, stilul timpului, necesitățile sociale din perioada când au fost create.

În municipiul Chișinău sunt amplasate aproximativ 30 de panouri de mozaic, create de artiști plastici cu renume precum: Pavel Obuh, Gavriil Vaşcenco, Mihai Burea, Aurel David, Filimon Hămuraru etc.

În scopul salvgardării, conservării și valorificării acestora, Primăria Chișinău a decis clasarea, conform criteriilor aprobate de cadrul normativ de referință, și înscrierea acestora în Registrul local al monumentelor de for public.

Din numărul total de panouri de mozaic au fost clasate 22, cele cu o valoare artistică și urbanistică excepțională”, precizează municipalitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele mai remarcabile panouri de mozaic din Chișinău:

Mozaicul „Pace, muncă, artă” (1980) – amplasat pe fațada fostului Palat de Cultură al Combinatului „Pielart” (Искож), actualmente – Centrul „Mazda”, autor Pavel Obuh.
Mozaicul „Îmblânzirea focului” (1988) amplasat pe fațada clădirii S.A. „Termocom”, realizat de către Alexander Kuzmin.
Mozaicul „Labirintul cunoștințelor” (înc. anilor 80) de pe fațada Școlii nr. 37 din Chișinău (actualmente Liceul Teoretic „Nicolae Gogol”), realizat de Filimon Hămuraru;
Panoul de mozaic amplasat (1969) pe fațada ÎS „Moldelectrica” din str. Vasile Lupu, 18, realizat de către Aurel David;
Panoul de mozaic amplasat pe fațada Liceul Teoretic cu profil de Arte ”Nicolae Sulac” (1978), realizat de către Filimon Hămuraru;
Panourile de mozaic amplasate pe fațadele clădirii blocului de studii nr. 9 al Universității Tehnice din Moldova (1981), realizat de către Alexander Kuzmin;
Mozaicul amplasat pe fațada clădirii Moldtelecom (1967), realizat de Mihail Burea și Nicolae Coțofan;
Mozaicul „Plugarul Universului” (1972) din str. Melestiu, 1, realizat de Aurel David dar și altele.

#panouri mozaic #Primaria municipiului Chisinau #Registrul monumentelor

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.