Republica Moldova ar trebui să regrete foarte mult că nu a făcut pașii necesari în direcția integrării în Uniunea Europeană la timpul cuvenit. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV sunt de părere că ascensiunea partidelor de dreapta care se pronunță împotriva extinderii și creșterea costurilor pentru apărare vor complică procesul de lărgire a Uniunii Europene în următorii ani.

Jurnalistul Ion Terguță a afirmat că politica de extindere rămâne o chestiune internă a Uniunii Europene. Totodată, el s-a întrebat dacă Bruxellesul va mai avea forțe să continue procesul pe fundalul creșterii cheltuielilor drept răspuns la crizele sociale din interior, dar și a provocărilor regionale.

„SUA vor cere Uniunii Europene mai multă implicare și cheltuieli în domeniul apărării. Aceste costuri vor trebui luate de undeva și sigur interesul pentru țări ca Republica Moldova va începe să scadă, chiar dacă se spunea că integrarea Republicii Moldova și a Ucrainei în Uniunea Europeană este o prioritate strategică pentru Bruxelles. Între timp ascensiunea partidelor de dreapta care sunt împotriva extinderii va impune alte priorități pentru folosirea banului public”, a menționat Ion Terguță.

Politologul Ian Lisnevschi, directorul Intellect Group, este de părere că în pofida schimbărilor de forțe politice din Uniunea Europeană, aceasta va continua să existe ca entitate, atâta doar că va avea alte interese.

„În următorii ani, Uniunea Europeană va fi preocupată cu probleme interne, iar extinderea va fi imposibilă într-o perioadă previzibilă. Dacă Republica Moldova nu va reuși să se adapteze la schimbare, situația se va complica deoarece vor fi necesare reforme adevărate și nu doar declarații. Cât ține de supraviețuirea Uniunii Europene, aceasta va continua să existe, dar se vor schimba forțele politice care vor stabili alte priorități”, a mai adăugat politologul.

Cei doi invitați au menționat că odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, relațiile Statelor Unite ale Americii cu Uniunea Europeană vor devenit mai pragmatice și nu este exclus să crească anumite costuri în comerțul dintre cele două entități. Aceste schimbări vor produce și o reorganizare a politicilor interne și externe la nivel comunitar, fapt care poate afecte și colaborarea cu țările din imediata apropiere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #experti #provocari politice #RLIVE TV #Uniunea Europeana

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.