Scoaterea în afara legii a Partidului politic Șor nu va însemna dispariția formațiunii de pe arena politică din Republica Moldova. Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, spune că dacă Curtea Constituțională va declara neconstituțional Partidul Șor, liderii formațiunii pot crea rapid o nouă entitate politică. În același timp, reprezentanții puterii spun că există probe concludente în baza cărora Înalta Instanță ar putea decide scoaterea Partidului Șor în afara legii.

Ieri, ministrul Justiției a anunțat că există suficiente circumstanțe juridice pentru declararea neconstituționalității Partidului Șor, informează ipn.md.

Potrivit lui Sergiu Litvinenco, sancțiunile SUA, dar și materialele ajunse în spațiul public, demonstrează că Partidul Șor promovează interesele unui stat străin, adică acționează împotriva suveranității și independenței Republicii Moldova.

„Ministrul Justiției a constatat că există probe suficiente care demonstrează că Partidul Șor se încadrează în încălcările prevăzute de legislație pentru a fi scos în afara legii. Este vorba de constatarea în mod repetat a ilegalității finanțării campaniilor electorale, includerea în lista de sancțiuni de către Departamentul Trezorerie al SUA, există informații că Partidul Șor ar acționa în interesul altui stat”, a spus deputatul PAS, Vasile Gradinaru, în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8.

De cealaltă parte, reprezentanții opoziției extraparlamentare spun că scoaterea în afara legii a formațiunii conduse de Ilan Șor l-ar putea determina pe oligarhul fugar să creeze un alt partid care să continue practicile corupționale.

„Sună foarte bine, toată societatea a obosit de Partidul Șor din cauza actelor sale de corupție, sfidarea legii, coruperea alegătorilor. În momentul interzicerii Partidului Șor, nimic nu-i împiedică pe fondatorii acestui partid să adune 1000 de semnături și peste noapte că creeze una sau două organizații teritoriale și să creeze alt partid. Să nu credem că odată cu declararea neconstituționalității Partidului Șor, acesta nu se va deghiza sub un alt nume”, a spus președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Cred că Partidul Șor nu are dreptul să existe. Drept argument este afirmația procurorului general din plenul Parlamentului care a spus că Partidul Șor este o organizație criminală. Sunt de acord că acest partid se poate transforma rapid în alt partid. Adică aceeași Marie cu altă pălărie, dar dacă PAS ar adopta o lege a lustrației, lucrurile ar deveni mult mai complicate pentru aceste persoane și ar putea rămâne în afara spectrului politic”, a spus reprezentantul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Ion Terguță.

Potrivit experților în drept constituțional, finanțarea ilegală a unui partid politic nu este un argument suficient de solid pentru scoaterea formațiunii în afara legii.

„Cu referire la finanțarea partidului, astfel de condiții nu există în Constituție. În Constituție se menționează despre promovarea urii, antisemitismului, promovarea segregării. Finanțarea partidului este indicată în Codul Electoral. Dacă partidul este finanțat ilegal, este taxat prin scoaterea din cursă. Și la CEC Partidul Șor este campion la acest capitol”, a spus expertul în drept constituțional, Teodor Cârnaț.

Deputatul fugar Ilan Șor a reacționat ieri la anunțul ministrului Justiției privind eventualitatea scoaterii Partidului Șor în afara legii. Potrivit lui Ilan Șor, „PAS urmărește să ia mandatele Partidului Șor, ca să obțină majoritate constituțională în Parlament”.

#partid #protest #ȘOR

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.