Suedia și PNUD lansează două concursuri de granturi destinate autorităților publice locale (APL) și femeilor antreprenoare din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate (raionul Dubăsari) și regiunea transnistreană. Concursurile sunt organizate de proiectul PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, finanțat de Suedia.

Astfel, în cadrul concursului destinat APL-urilor, vor fi selectate 30 de comunități din raioanele menționate.

„Comunitățile vor putea beneficia de granturi de până la 16.000 dolari SUA fiecare și de asistență tehnică pentru realizarea proiectelor menite să sporească reziliența comunităților la schimbările climatice, să reducă riscurile dezastrelor și să contribuie la dezvoltarea durabilă a localităților. Sunt eligibile comunitățile cu o populație minimă de 2000 de locuitori, care pot veni cu o contribuție de cel puțin 10% din suma solicitată. Propunerile de proiect pot fi depuse atât din comunitățile rurale, cât și de cele urbane din zonele-țintă. O comunitate va putea beneficia de un singur grant din partea proiectului”.

Mai multe detalii despre condițiile de participare la concurs și activitățile eligibile pentru finanțare puteți găsi aici. Termenul-limită pentru depunerea propunerilor de proiect este 15 noiembrie 2021, ora 18:00.

„În cadrul celui de-al doilea concurs, vor fi selectate cel puțin 10 companii conduse de femei, care își desfășoară activitatea în raioanele menționate, care vor beneficia de granturi în valoare de până la 18.000 dolari SUA pentru a lansa sau dezvolta afaceri prietenoase mediului și reziliente la schimbările climatice, cum ar fi activități agricole inteligente în materie de climă, afaceri în domeniul energiei alternative și prelucrării deșeurilor, eco-turism și altele. Pot participa la concurs companiile conduse de femei, înregistrate sau în curs de înregistrare, care pot veni cu o contribuție de 20% din suma solicitată. Pe lângă suportul financiar, antreprenoarele selectate vor mai beneficia de mentorat și ghidare pentru dezvoltarea afacerilor”.

Propunerile de proiect pentru participarea la acest concurs pot fi depuse până pe 15 noiembrie 2021, ora 18:00. Mai multe detalii despre concurs găsiți aici.

În perioada 2-5 noiembrie, experții proiectului PNUD și companiei Global Business Access, care este responsabilă de gestionarea concursurilor de granturi, vor organiza în raioanele țintă sesiuni de informare cu privire la condițiile și modul de desfășurare a concursurilor. Toate activitățile vor fi organizate gratuit.

Mai multe detalii cu privire la sesiunile de informare sunt disponibile aici. În perioada 9-10 noiembrie, vor avea loc câteva sesiuni tematice de instruire, iar doritorii de a participa trebuie să completeze formularul disponibil aici (pentru APL-uri) și aici (pentru femei antreprenoare).

„Proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” contribuie la dezvoltarea durabilă și sporirea rezilienței la schimbările climatice a localităților din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate și regiunea transnistreană prin abilitatea economică, socială și educațională a femeilor”.

Beneficiarii proiectului sunt ONG-urile de mediu, administrațiile publice locale, femeile antreprenoare, precum și gospodăriile casnice conduse de femei din raioanele-țintă, care vor fi asistate la identificarea, formularea, planificarea și implementarea inițiativelor de reducere a degradării mediului și de sporire a rezistenței la schimbările climatice la nivel local. Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2020 – 2023, cu asistența financiară a Suediei.

#femei #PNUD #proiect #schimbari climatice #Suedia

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.