Am mai pierdut o dată această oportunitate și ni s-a ivit acum. Asemenea oportunități vin la 20, 30 de ani sau poate deja niciodată. Este vorba de integrarea europeană despre care a vorbit viceprim-ministra pentru integrare europeană a Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, ediția de joi seara, 29 august curent, în contextul ultimelor vizite ale oficialilor europeni la Chișinău.

„Dacă am reușit să urcăm în acest tren, este de datoria noastră să ajungem la destinație – la UE. Avem nevoie de o constelație de factori care să ne permită: voință politică puternică, cu viziune clară, dorință de integrare a țării, capacitatea societății să integreze țara, e necesară deschiderea fără precedent din partea UE, instituțiilor statelor membre ale UE de a primi noi membri”, a declarat Cristina Gherasimov.

Oficiala a mai adus exemplul Lituaniei, unde după 20 de ani de apartenența la marea familie europeană, produsul intern brut a crescut de 4 ori, salariile – de 5 ori, iar investițiile – de 6 ori. „Numerele vorbesc de la sine, dacă se ne uităm la oricare alt stat. Integrarea UE aduce foarte multe beneficii. Sperăm mult că și cetățenii noștri se vor bucura de ele”.

Amintim că, pe 27 august 2024, tocmai de Ziua Independenței, liderii țărilor baltice au semnat la Chișinău o declarație comună, prin care susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie 2024, cetățenii moldoveni vor decide la referendum, dacă parcursul Republicii Moldova este aderarea UE. În aceeași zi, alegem președintele țării, mandatul Maiei Sandu fiind pe final.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

DOC Textul declarației comune, semnate de liderii baltici la Chișinău: Așteptăm ziua când Moldova va deveni parte a UE

#aderare UE #Cristina Gherasimov #UE

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.