O schemă de fraudă de amploare a fost descoperită la Ministerul Afacerilor Externe din România, unde instituția ar fi fost prejudiciată cu peste 8 milioane de lei românești, potrivit anchetatorilor. În acest dosar este vizată o fostă angajată a MAE, contabilă în cadrul Direcției Planificare Bugetară, Contabilitate și Salarizare, suspectată că ar fi efectuat plăți ilegale timp de mai bine de un deceniu.

Conform informațiilor apărute în presa română, femeia ar fi transferat, pe parcursul a 12 ani, salarii către militari care nu aveau nicio relație contractuală cu Ministerul Afacerilor Externe. Printre beneficiarii acestor plăți s-ar fi aflat concubinul contabilei, dar și fiul acestuia, ambii având calitatea de cadre militare în cadrul Ministerului Apărării Naționale, fără a fi angajați ai MAE. Procurorii susțin că banii ar fi fost virați lunar și ar fi fost folosiți inclusiv pentru achiziționarea de bunuri și construirea unei locuințe.

„Timp de 12 ani ar fi fost transferate salarii către militari care nu aveau nicio legătură cu Ministerul Afacerilor Externe, astfel încât această instituție ar fi fost prejudiciată cu aproximativ 8 milioane de lei”, au declarat surse apropiate anchetei.

Aceleași surse arată că „vorbim despre bani care erau transferați lunar în conturile unor militari, unul dintre ei fiind iubitul contabilei. Un altul era fiul concubinului”.

În documentele anchetatorilor se precizează că, în perioada aprilie 2012 – martie 2024, „numita Păune Lavinia-Daniela a transferat, cu titlu de salarii, sumele de 2.182.622 lei în conturile aparținând numitului Bușcă Nicolae și 2.103.562 lei în conturile aparținând numitului Bușcă Alin-Dănuț, fără ca aceștia să fi fost angajați în cadrul MAE.”.

De asemenea, procurorii au stabilit că, între ianuarie 2016 și aprilie 2024, aceeași persoană „a transferat din conturile Ministerului Afacerilor Externe în conturile proprii suma totală de 1.634.274 lei, fără justificare legală”.

Ancheta mai arată că Bușcă Nicolae a fost subofițer în cadrul Ministerului Apărării Naționale până în anul 2020, iar Bușcă Alin-Dănuț este soldat profesionist aflat în activitate. Cazul ar fi ieșit la iveală după ce fosta contabilă a fost denunțată de un cadru militar, fapt ce a declanșat investigațiile Direcției Naționale Anticorupție din România.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție de către un fost funcționar public din cadrul Ministerului Afacerilor Externe”, a comunicat DNA.

Instituția a mai precizat că prejudiciul este estimat, în acest moment, la peste 8 milioane de lei și că, în data de 22 ianuarie 2026, au fost efectuate percheziții domiciliare în municipiul Pitești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #contabila #corupere #frauda #MAE

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.