Agenţia pentru recuperarea bunurilor infracţionale (ARBI) a CNA informează că, săptămâna trecută a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste 10 milioane de lei în baza delegaţiilor procurorilor. Astfel, printre acestea se numără 8 terenuri agricole și 3 terenuri pentru construcții.

De asemenea, 2 milioane de lei au intrat pe conturile trezoreriale ale Agenției, săptămâna trecută, iar în prezent suma depusă pe conturile ARBI este de circa 50 de milioane de lei. Agenția are în gestiune 117 delegații, pe 91 de cauze penale, în privința a 219 subiecți.

„Direcţia analitică a efectuat 13 analize operaţionale în privința a 18 subiecți, altele 82 fiind în curs de elaborare, iar direcţia legislaţie a întocmit expertiza anticorupţie pe marginea a 23 proiecte de acte normative şi a elaborat 6 avize. Săptămâna trecută, CNA a recepționat 26 de materiale pentru expertizare”, se arată în nota informativă a CNA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mult, au fost înregistrate 1490 materiale în cancelaria Centrului, dintre care 58 sunt petiții, iar la linia naţională anticorupţie au fost recepţionate 70 de apeluri.

„Direcţia educaţie anticorupţie a CNA a desfăşurat 10 instruiri de informare și sensibilizare cu privire la riscurile și consecințele implicării în acte de corupție. În săptămâna curentă, sunt planificate 20 de activități de prevenire la 12 entități publice. Au fost eliberate 84 de caziere de integritate”.

Conform responsabililor, 7 persoane se dețin în Izolatorul de urmărire penală al CNA.

#ARBI #materiale pentru expertiza #sechestre

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.