Viktor Orban pare să recunoască că drone ungare au violat spațiul aerian ucrainean. Totodată, premierul de la Budapesta a afirmat că Ucraina nu este țară suverană.

Oficialul minimalizat acuzațiile privind traversarea hotarului de către drone de recunoaștere, informează hotnews.ro. El a mai menționat că tinde să îl creadă pe ministrul maghiar al apărării, care a calificat acuzațiile drept nefondate.

„Faptul că două, trei sau patru drone ungare au trecut sau nu frontiera nu este o problemă. Să zicem că au zburat câţiva metri în ţară, şi ce dacă?

Ucraina nu este o ţară independentă şi suverană, noi suntem cei care o menținem pe linia de plutire, deci nu ar trebui să se comporte ca şi cum ar fi. Occidentul ar decide mâine să nu-i mai acorde niciun forint, Ucraina s-ar prăbuşi”, spus Orban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nu este prima oară când Orban neagă suveranitatea Ucrainei. El a spus de mai multe ori, de-a lungul timpului, că statul vecin nu este independent, deoarece nu poate lupte cu Federația Rusă fără ajutorul Occidentului.

#drone #Orban #spatiu aerian #Ucraina #Ungaria

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.