Mai multe organizații de mediu, alături de experți și cercetători, au transmis o petiție colectivă către Președinție, Guvern, Ministerul Mediului și Agenția „Moldsilva”, solicitând revizuirea urgentă a practicilor din Programul Național de Împădurire 2023–2032. Semnatarii avertizează asupra creșterii accelerate a plantațiilor de salcâm în ultimele campanii de împădurire, o tendință care, potrivit lor, riscă să compromită obiectivele programului privind refacerea pădurilor native și creșterea rezilienței ecosistemelor la schimbările climatice.

Conform organizațiilor semnatare, salcâmul este o specie invazivă la nivel european, care nu poate substitui funcțiile ecologice ale pădurilor autohtone. Studiile arată că această specie se extinde agresiv, reduce biodiversitatea, alterează calitatea solului și nu contribuie la menținerea umidității sau la stabilizarea izvoarelor — din contra, poate favoriza scăderea nivelului apelor subterane.

Datele „Moldsilva” indică faptul că salcâmul reprezintă deja peste 36% din compoziția fondului forestier național, iar suprafețele ocupate de această specie continuă să se extindă. Semnatarii consideră acest fenomen alarmant în contextul crizelor climatice și hidrologice tot mai accentuate.

Petiția subliniază că utilizarea salcâmului poate fi justificată doar în condiții strict delimitate, precum stabilizarea terenurilor sever degradate, dar nu ca specie dominantă în acțiunile de împădurire. Accentul actual pe plantări rapide și pe suprafețe mari, susțin autorii, favorizează criteriile cantitative în detrimentul calității ecologice, generând costuri suplimentare în viitor pentru conversie și restaurare.

Organizațiile solicită autorităților limitarea strictă a utilizării salcâmului, promovarea speciilor autohtone în proporție de cel puțin 70% din noile plantări, publicarea datelor actualizate despre speciile invazive, instituirea unui mecanism extern de verificare a calității lucrărilor silvice și revizuirea indicatorilor Programului Național de Împădurire, cu accent pe calitatea ecologică și serviciile ecosistemice.

Semnatarii avertizează că extinderea necontrolată a salcâmului poate accelera degradarea ecosistemelor, poate duce la risipirea fondurilor publice și poate întârzia refacerea pădurilor autentice ale Republicii Moldova. Peste 39 de organizații și experți au aderat deja la petiție, iar lista rămâne deschisă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#salcam #împădurire #Maia Sandu

Seria morților suspecte din rândul elitei ruse continuă. De această dată, este vorba despre Aleksei Skliar, fost adjunct al ministrului Muncii din Federația Rusă, găsit fără viață la intrarea în propria locuință din Moscova. Potrivit primelor informații apărute în presa rusă, ar fi vorba despre o sinucidere, transmite adevărul.ro.

Trupul neînsuflețit al fostului oficial a fost descoperit de echipele de intervenție pe pragul unei case private din localitatea Filimonovski. Ușa era deschisă, iar circumstanțele morții sunt, în acest moment, investigate de anchetatori.

Înainte de moarte, Alesei Skliar, în vârstă de 50 de ani, le-ar fi trimis prietenilor mesaje neașteptate, anunțându-i că intenționează să își pună capăt zilelor. Canalul rusesc de Telegram Baza susține că ar fi intrat în posesia unui presupus bilet de adio.

„Citiți această scrisoare când eu nu mai sunt. Vinovată de tot este soția mea”, ar fi scris Skliar, potrivit sursei citate.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile nu au oferit deocamdată detalii oficiale suplimentare.

Tăcere în familie și conflicte vechi

Soția fostului demnitar a refuzat să comenteze moartea acestuia. Cuplul avea doi fii, iar unul dintre ei a declarat jurnaliștilor că nu mai păstrase legătura cu tatăl său de mult timp și că a aflat despre deces din presă.

Surse apropiate familiei susțin că relația dintre Aleksei Skliar și soția sa era tensionată de ani de zile, pe fondul unor conflicte repetate generate de gelozie.

O carieră încheiată brusc

Aleksei Skliar a ocupat funcția de vice-ministru al Muncii și Protecției Sociale între 2018 și 2022, având în responsabilitate dezvoltarea sistemelor informatice și digitalizarea serviciilor publice. În 2022, a fost eliberat din funcție printr-o decizie semnată de premierul rus Mihail Mișustin.

Plecarea sa din guvern a fost una discretă, fără explicații publice ample, așa cum se întâmplă adesea în cazul oficialilor de rang înalt de la Moscova.

Un tipar care se repetă

Moartea lui Skliar se adaugă unei liste tot mai lungi de decese controversate în rândul elitelor ruse. Recent, un diplomat rus de rang înalt s-a sinucis în Cipru. Ulterior s-a aflat că acesta era ofițer GRU și, potrivit unor informații neconfirmate oficial, ar fi intenționat să fugă. Poliția locală nu a avut acces imediat în ambasadă, iar trupul a fost predat abia după câteva zile.

Cu doar o zi înainte de acel incident, a dispărut fără urmă oligarhul Vladislav Baumgertner, fost director general al companiei Uralkali, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte pe bază de potasiu din lume. În 2011, Baumgertner figura în top 100 al rezervelor de cadre ale fostului președinte rus Dmitri Medvedev.

Coincidență sau nu, numărul oficialilor, diplomaților și oamenilor de afaceri ruși care „aleg” să își pună capăt vieții sau dispar în condiții neclare continuă să crească, ridicând tot mai multe semne de întrebare.