Organizațiile din mass-media cer retragerea unui regulament privind accesul presei în sediile instanțelor. Noile reglementări introduse de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sunt calificate drept „abuzive”, iar jurnaliștii cer anularea lor neîntârziată.

La 8 aprilie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat un regulament-cadru privind accesul în sediile instanțelor judecătorești. Versiunea aprobată a documentului urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, iar pe pagina web a CSM nu se regăsește doar proiectul Regulamentului, publicat 3 aprilie.

Documentul a fost plasat în categoria „Pentru discuții publice”, care nu se afișează pe prima pagină, astfel fiind limitat accesul la prevederi, informează Centrul pentru Jurnalism Independent. Conform membrei CSM Ioana Chironeț, inițiativa nu a fost supusă unor modificări. „Acest regulament a fost consultat cu toate instanțele judecătorești. Au venit propuneri care au fost examinate și s-a clarificat regulamentul care la fel a fost publicat pe pagina web al Consiliului Superior al Magistraturii pentru consultări, careva propuneri suplimentare nu au parvenit”, a precizat funcționara.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Condamnăm atât lipsa de transparență și subestimarea de către Plenul CSM a importanței revizuirii detaliate și nuanțate a reglementărilor propuse, în baza recomandărilor părților interesate – altele decât instanțele de judecată – și ale experților din domeniul relevant, cât și Regulamentul propriu-zis.

Documentul instituie restricții nejustificate și abuzive în raport cu presa și subminează misiunea jurnalistică de a informa cetățenii asupra problemelor de interes public, inclusiv ale celor ce vizează înfăptuirea actului de justiție.

Între altele, Regulamentul prevede că reprezentanții presei pot avea acces în ședințele de judecată doar după ce vor cere („recomandabil” cu 24 de ore înaintea vizitei) să fie înregistrați la „specialistul responsabil de relațiile cu publicul”. Cererea de înscriere în listă trebuie să fie acompaniată de o „acreditare” acordată de către „Consiliul Coordonator al Audiovizualului” – autoritate care nu mai poartă această denumire încă din anul 2019.

Mai mult, potrivit documentului, pentru a putea intra în sediile instanțelor judecătorești fără scopul de a participa la ședințele de judecată (spre exemplu, pentru a intervieva participanții procesului, înainte/după ședință sau pentru a surprinde imagini cu aceștia n.a.) jurnaliștii trebuie să obțină, pe lângă acea „acreditare” din partea Consiliului Audiovizualului, și o aprobare din partea (vice)/președintelui instanței judecătorești.

Deși Regulamentul nu a intrat deocamdată în vigoare, pentru că nu a fost publicat în Monitorul Oficial, reporterii au semnalat deja cazuri de împiedicare nejustificată a accesului în cadrul ședințelor publice de judecată, magistrații invocând acest document”, se arată în declarația organizațiilor din mass-media.

Instituțiile semnatare, printre care Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația „Media-Guard”, Centrul „Acces-Info”, Asociația Presei Electronice, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Centrul de Investigații Jurnalistice, Asociația Presei Independente, Comitetul pentru Libertatea Presei și RISE Moldova recunosc necesitatea reglementării accesului în instanțe, însă consideră restricțiile în raport cu jurnaliștii nejustificate. Conform lor, reglementările au fost aplicate fără consultări și subminează libertatea presei, iar CSM i se cere să le retragă.

#cenzura #CSM #organizații media #presa #regulament

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.