Organizațiile din mass-media cer retragerea unui regulament privind accesul presei în sediile instanțelor. Noile reglementări introduse de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sunt calificate drept „abuzive”, iar jurnaliștii cer anularea lor neîntârziată.

La 8 aprilie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat un regulament-cadru privind accesul în sediile instanțelor judecătorești. Versiunea aprobată a documentului urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, iar pe pagina web a CSM nu se regăsește doar proiectul Regulamentului, publicat 3 aprilie.

Documentul a fost plasat în categoria „Pentru discuții publice”, care nu se afișează pe prima pagină, astfel fiind limitat accesul la prevederi, informează Centrul pentru Jurnalism Independent. Conform membrei CSM Ioana Chironeț, inițiativa nu a fost supusă unor modificări. „Acest regulament a fost consultat cu toate instanțele judecătorești. Au venit propuneri care au fost examinate și s-a clarificat regulamentul care la fel a fost publicat pe pagina web al Consiliului Superior al Magistraturii pentru consultări, careva propuneri suplimentare nu au parvenit”, a precizat funcționara.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Condamnăm atât lipsa de transparență și subestimarea de către Plenul CSM a importanței revizuirii detaliate și nuanțate a reglementărilor propuse, în baza recomandărilor părților interesate – altele decât instanțele de judecată – și ale experților din domeniul relevant, cât și Regulamentul propriu-zis.

Documentul instituie restricții nejustificate și abuzive în raport cu presa și subminează misiunea jurnalistică de a informa cetățenii asupra problemelor de interes public, inclusiv ale celor ce vizează înfăptuirea actului de justiție.

Între altele, Regulamentul prevede că reprezentanții presei pot avea acces în ședințele de judecată doar după ce vor cere („recomandabil” cu 24 de ore înaintea vizitei) să fie înregistrați la „specialistul responsabil de relațiile cu publicul”. Cererea de înscriere în listă trebuie să fie acompaniată de o „acreditare” acordată de către „Consiliul Coordonator al Audiovizualului” – autoritate care nu mai poartă această denumire încă din anul 2019.

Mai mult, potrivit documentului, pentru a putea intra în sediile instanțelor judecătorești fără scopul de a participa la ședințele de judecată (spre exemplu, pentru a intervieva participanții procesului, înainte/după ședință sau pentru a surprinde imagini cu aceștia n.a.) jurnaliștii trebuie să obțină, pe lângă acea „acreditare” din partea Consiliului Audiovizualului, și o aprobare din partea (vice)/președintelui instanței judecătorești.

Deși Regulamentul nu a intrat deocamdată în vigoare, pentru că nu a fost publicat în Monitorul Oficial, reporterii au semnalat deja cazuri de împiedicare nejustificată a accesului în cadrul ședințelor publice de judecată, magistrații invocând acest document”, se arată în declarația organizațiilor din mass-media.

Instituțiile semnatare, printre care Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația „Media-Guard”, Centrul „Acces-Info”, Asociația Presei Electronice, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Centrul de Investigații Jurnalistice, Asociația Presei Independente, Comitetul pentru Libertatea Presei și RISE Moldova recunosc necesitatea reglementării accesului în instanțe, însă consideră restricțiile în raport cu jurnaliștii nejustificate. Conform lor, reglementările au fost aplicate fără consultări și subminează libertatea presei, iar CSM i se cere să le retragă.

#cenzura #CSM #organizații media #presa #regulament

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.