Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

„Otrava” pe care o consumăm zilnic! Produsele în care se găsește uleiul de palmier

01 Dec. 2024, 10:50
 // Categoria: Life // Autor:  Elena Putregai
01 Dec. 2024, 10:50 // Life //  Elena Putregai

Uleiul de palmier este prezent în majoritatea produselor așa zis ”sănătoase” de pe piață, dar și în dulciuri, snacks-uri, patiserie sau fast-food. Mai mult decât atât, uleiul de palmier este folosit în majoritatea restaurantelor din România. Cu alte cuvinte, indiferent ce am mânca, avem mari șanse să consumăm și ulei de palmier, fără ca măcar să știm. Problema este că acesta reprezintă o cauză principală a cancerului, fiind mai periculos chiar decât zahărul.

Cercetătorii de la Institutul pentru Cercetare în Biomedicină (IRB) din Barcelona, Spania, au publicat recent descoperiri care arată că acidul palmitic, un acid gras frecvent întâlnit în uleiul de palmier, favorizează metastazarea în carcinoamele orale și melanomul de piele la șoareci, scrie worldwidecancerresearch.org.

Metastazarea, sau răspândirea cancerului, este principala cauză de deces la pacienții cu cancer, iar majoritatea persoanelor cu cancer metastatic pot fi tratate, dar nu vindecate. Acizii grași, elementele de bază ale grăsimilor din corpul nostru și din alimentație, pot stimula metastazarea, însă nu era clar până acum cum funcționează acest mecanism și dacă toți acizii grași contribuie la metastază.

În contrast, alți acizi grași, precum acidul oleic și acidul linoleic – grăsimi omega-9 și omega-6, întâlnite în alimente precum uleiul de măsline și semințele de in – nu au prezentat același efect asupra metastazării. De asemenea, niciunul dintre acizii grași testați nu a crescut riscul inițial de dezvoltare a cancerului.

O descoperire crucială a cercetătorilor a fost că atunci când dieta șoarecilor a fost suplimentată cu acid palmitic, acesta nu doar că a contribuit la metastază, ci a avut și efecte de durată asupra genomului. Celulele canceroase care fuseseră expuse acidului palmitic pentru o perioadă scurtă de timp au continuat să fie extrem de metastatice chiar și după ce acidul palmitic a fost eliminat din dietă.

Reprezentanții InfoCons au emis o informare în ceea ce privește consumul uleiului de palmier și a pericolelor pentru sănătate ale acestuia.

”Experții Consiliului Superior al Sănătății (Belgia) recomandă evitarea consumului excesiv de ulei de palmier pentru a preveni problemele de sănătate. Acest tip de ulei este, de fapt, bogat în acizi grași saturați, care cresc riscul de boli cardiovasculare și contribuie la creșterea nivelului de LDL – cunoscut drept colesterolul „rău”. Este important, așadar, să limităm consumul de acizi grași saturați. Nu este întotdeauna ușor să studiem cu atenție etichetele pentru a identifica exact componentele unui produs.

Uleiul de palmier este adesea ascuns sub termenul generic de „ulei vegetal”.

Este recomandat să consumați cu moderație următoarele produse, care sunt bogate în ulei de palmier: produse de patiserie, alimente semipreparate, pizza, biscuiți, batoane de ciocolată, unele pateuri tartinabile și margarina.

Pentru gătit, este mai sănătos să utilizați alte tipuri de uleiuri vegetale, care conțin acizi grași nesaturați, cum ar fi: uleiul de măsline, arahide, porumb, floarea-soarelui, soia, semințe de rapiță, nuci, susan și altele”, scrie InfoCons.

Onco-nutriționistul Marius Văduva a explicat, în exclusivitate în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN, că uleiul de palmier reprezintă cel mai cancerigen aliment, însă prea puțini români țin cont de asta.

Din păcate, acesta se regăsește în majoritatea produselor ”sănătoase” de pe rafturile magazinelor.

”Pe primul plan nu este zahărul, așa cum spune toată lumea, pe primul plan eu pun uleiul de palmier”, a explicat onco-nutriționistul Marius Văduva. ”De ce credeți că auzim că avem epidemie de cancer? Comunicate din Europa spun că s-a mărit numărul bolnavilor de cancer. Dar cine pune asta pe primul loc? Vă dau studii medicale, randomizate, făcute în Spania și confirmate de Cambridge, care arată clar că uleiul de palmier, în speță acidul palmitic din uleiul de palmier, este primul carcinogen care grăbește formarea metastazelor din corpul uman. Eu cred că sunt singurul care analizez cât acid palmitic este în corpul uman. Nu mai este cineva în România care să facă acest lucru. Din păcate, acest lucru îl fac pentru că acea persoană care vine la mine cu cancer să știu dacă va metastaza mai devreme sau mai târziu”, a mai spus el în exclusivitate în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.