Așa numitul procuror general al regiunii separatiste din stânga Nistrului, Anatol Gurețki, este cercetat penal de autoritățile constituționale de la Chișinău, fiind bănuit de privațiunea ilegală de libertate și uzurparea de calităţi oficiale, scrie Zona de Securitate.

Potrivit sursei citate, separatistul Gurețki este în vizorul procurorilor Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), fiind chiar citat la Procuratură, însă nu s-a prezentat.

Zona de Securitate scrie că, Gurețki ar sta în spatele unei așa anumite legi din regiunea separatistă, aprobată recent, prin care prevede pedepse cu închisoarea în cazul în care cetățenii moldoveni din Transnistria se vor adresa instanțelor de judecată constituționale sau altor organe de drept pentru a le face dreptate, în raport cu cele autoproclamate.

„Au fost mai multe voci care l-au acuzat pe Guretki că a creat norma restrictivă doar pentru a se proteja de oamenii legii constituționali”, scrie sursa citată.

În răspunsul oferit redacției Zona de Securitate de către procurorul Corneliu Popescu se arată că: „Anatol Gurețkii a fost citat la organul procuraturii în perioada anului 2022, existând o bănuiala rezonabila de comitere a acestuia a infracțiunii prevăzute de art. 42, 166 alin 1 (privațiune ilegală de libertate a unei persoane, dacă acțiunea nu este legată cu răpirea acesteia, se pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 2 ani.) si 351 alin. (2) din Codul penal, (se referă la Uzurparea de calități oficiale acțiune săvârșită de două sau mai multe persoane se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 1050 unităţi convenționale sau cu închisoare de până la 4 ani)”.

Gurețki ar fi cercetat penal în cauza lui Ghenadie Ciorba, care în 2020 a fost reținut ilegal de către structurile de forță ale regimului și s-a aflat în detenție ilegală mai mult de un an. Pe pretinse fapte de extremism, a fost chiar condamnat la 3 ani și trei luni de închisoare, din fericire, a fost eliberat pe 10 august 2021 sub presiunea publică. După eliberare, Ciorba a început să își caute dreptate și l-a învinuit la modul direct pe pretinsul procuror general, dosarul lui fiind unul din puținele din regiune care a ajuns la PCCOCS, nu la procuratura din Bender/Tighina.

Anatol Gurețki a îndeplinit funcția de ministru al justiției al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene (2005-2006), tot în 2006 la propunerea primului președinte RMN, Igor Smirnov, devine procuror general al regiunii separatiste. Funcție ocupată până în 10 octombrie 2012. În aprilie 2012, acesta și-a depus demisia, dar deputații „Consiliului Suprem al RMN” nu au acceptat-o. Din 10 octombrie 2012 s-a pensionat însă în 2016 revine din nou în fruntea procuraturii ilegale din regiune.

Acesta se face vinovat de cel puțin trei decizii la CEDO, fiind catalogat de Curte responsabil de încălcarea drepturilor oamenilor din regiune.

„Procurorul” este cunoscut pentru opiniile sale convinse de separare a regiunii de Republica Moldova, acesta se regăsește printre autorii cărții „Totul se poate repeta din nou” scrisă în 2003, unde este promovată ura față de Republica Moldova și sunt aduse insulte la adresa autorităților de pe malul drept.

Cele mai răsunătoare dosare în care figurează acesta este procesul împotriva fostului președinte RMN, Evghenii Șevciuk, Gurețki a fost cel care a solcitat ridicarea „imunității de deputat a acestuia.”

Totodată se face vinovat de închiderea ilegală și a lui Oleg Horjan președintele partidului comunist din regiune, care încă se află în detenție, dar și multe alte dosare de încălcare a drepturilor omului.

#Anatol Gurețki #PCCOCS #procuror general #regiunea transnistreana #Transnistria

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.