Dezvăluirile planului secret de pace al administrației Trump pentru Ucraina au stârnit reacții și în Europa.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a cerut implicarea promptă a țărilor membre Uniunii Europene și a Ucrainei în orice plan elaborat de Statele Unite.

„Orice plan de a pune capăt războiului din Ucraina va avea nevoie de sprijinul ucrainenilor şi europenilor pentru a funcţiona”, a declarat Kallas, potrivit știrileprotv.ro.

Opinia acesteia a fost susținută și de miniștrii de externe din statele membre UE.

Kallas a subliniat că europenii susțin întotdeauna o pace echitabilă și de lungă durată și salută orice efort pentru realizarea acesteia.

Ea a mai precizat că, pentru ca orice plan să funcționeze, ucrainenii și europenii trebuie să fie implicați.

Comentariile au venit în contextul unui plan de pace american care prevede ca Kievul să cedeze teritorii și să reducă armata la jumătate.

Ministrul de externe francez, Jean-Noel Barrot, a afirmat că pacea nu poate fi o capitulare și că ucrainenii vor refuza orice formă de capitulare.

Barrot a adăugat că europenii apără principiul unei păci „juste” și „durabile” și că pacea durabilă trebuie însoțită de garanții pentru a preveni orice nouă agresiune din partea Rusiei conduse de Vladimir Putin.

Ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, a declarat că orice plan trebuie consultat înainte de aplicare și că Ucrainei nu ar trebui să i se limiteze capacitatea de apărare.

În același timp, secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a precizat într-o postare pe X că ambele părți din conflictul ruso-ucrainean trebuie să fie de acord să facă concesiile necesare și că SUA va continua să dezvolte o listă de idei pentru încheierea războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prima reacție a lui Zelenski la planul secret de pace discutat între emisarii lui Trump și Rusia

Trump aprobă planul secret de pace SUA–Rusia pentru Ucraina

#PACE #plan #SUA

Fostul președinte al Republicii Moldova și deputat al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a sesizat Curtea Constituțională și solicită declararea drept neconstituțională a prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia foștii șefi ai statului pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Sesizarea vizează articolul din Codul de procedură penală, potrivit căruia CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova, scrie IPN. Dodon susține că norma este aplicată prin analogie și în cazul foștilor șefi de stat. Autorul sesizării consideră că prevederea nu face distincție între infracțiunile comise de un președinte în timpul exercitării mandatului, faptele de drept comun și situația unui fost președinte al cărui mandat a încetat.

Potrivit deputatului, după încetarea mandatului, dacă nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, la instanțele de drept comun. Totodată, acesta susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

În sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sesizarea lui Igor Dodon vine în contextul în care fostul președinte este judecat chiar la Curtea Supremă de Justiție, în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Procesul are ca obiect acuzații de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Igor Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul este unul politic.

#Igor Dodon #judecare #presedinti #raport Curtea Constituțională #sesizare