Pacea globală a continuat să se deterioreze în 2025, potrivit datelor prezentate de Indexul Global al Păcii (IPG), realizat de Institutul pentru Economie și Pace. Numărul conflictelor între state a atins cel mai ridicat nivel de la cel de-al Doilea Război Mondial, trei noi conflicte izbucnind doar anul acesta, scrie Antena 3 CNN.

Multe țări au răspuns prin creșterea militarizării și prin introducerea unor restricții de circulație pentru cetățenii străini. În ciuda acestui context, unele state continuă să prioritizeze stabilitatea socială, fapt reflectat de clasamentul IPG. Islanda, Irlanda și Noua Zeelandă se mențin în fruntea celor mai sigure țări din lume, fiind urmate de Austria, Elveția, Singapore, Portugalia, Danemarca, Slovenia și Finlanda. Aceste națiuni se remarcă prin politici sociale solide, protecția mediului și respectarea drepturilor minorităților.

România este considerată o țară cu un nivel ridicat de siguranță, însă a coborât două poziții în clasamentul IPG 2025, ajungând pe locul 38, la egalitate cu Vietnamul și aproape de Botswana. Această evoluție are loc pe fondul deteriorării liniștii în Europa de Est și Asia Centrală. Regiunea rămâne afectată de conflictul dintre Rusia și Ucraina, acesta fiind principalul factor al scăderii nivelului de pace. Opt țări au înregistrat îmbunătățiri, șase s-au deteriorat, inclusiv România, iar una a rămas neschimbată. Bulgaria este cea mai pașnică țară din regiune, urmată de România.

Rusia este clasificată drept cea mai puțin pașnică țară din lume în IPG 2025, cu o deteriorare de 6,5% a nivelului de liniște în ultimul an. Indicatorii privind siguranța, securitatea și conflictul în curs s-au înrăutățit, în timp ce militarizarea s-a îmbunătățit doar datorită scăderii exporturilor de armament.

Indicele IPG arată că pacea globală se află la cel mai scăzut nivel de la înființarea clasamentului, iar condițiile care preced conflictele sunt cele mai severe de la cel de-al Doilea Război Mondial. În 2024 au fost înregistrate 152.000 de decese legate de conflicte și 59 de conflicte active la nivel de stat.

Raportul subliniază că influența globală se fragmentează accelerat, iar numărul țărilor implicate în conflicte dincolo de granițele lor a ajuns la 78 în 2024. Impactul economic global al violenței s-a ridicat la 19,97 trilioane de dolari, reprezentând 11,6% din PIB-ul mondial.

Clasamentul IPG 2025 confirmă că statele aflate în fruntea topului mențin o stabilitate consecventă de aproape două decenii, datorită unor politici sociale robuste și angajamentului față de pace. Iceland, Irlanda, Noua Zeelandă, Austria și Elveția rămân cele mai pașnice cinci țări ale planetei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conflicte #lume #PACE

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.